Operațiunea GRIMM BROTHERS

6
15 iulie 2020
16:34

OPERAȚIUNEA GRIMM BROTHERS

Polițiștii antidrog din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și procurorii D.I.I.C.O.T. au investigat activitatea infracțională a mai multor grupări infracționale implicate în transportul de droguri de mare risc pe cale maritimă din America de Sud, Brazilia, până în apele teritoriale românești, respectiv Marea Neagră – Delta Dunării prin Brațul Sfântul Gheorghe, cu destinație finală țările din Europa de Vest. 16 persoane au fost trimise în judecată.

Grupările infracționale erau structurate pe mai multe componente, respectiv transportul cocainei pe cale maritimă, introducere în țară a cocainei (activitate de care se ocupau cetățeni de sorginte spaniolă, ucraineană și română) și transportul acesteia spre Europa de Vest (activitatea de care se ocupau cetățeni de sorginte sârbă).

Din anchetă au rezultat indici că, în perioada 10-23 martie 2019, o grupare formată din cetățeni români, spanioli, ucraineni și sârbi ar fi desfășurat pe teritoriul României activități de plasare în apele teritoriale a unei mari cantități de cocaină, aproximativ 3 tone, pentru a fi introduse în țară și apoi transportate înspre Europa de Vest.

În perioada 5 – 25 aprilie 2019, pe litoralul Mării Negre, atât cel aparținând României, cât și cel aparținând Bulgariei, s-au desfășurat ample activități de căutare și recuperare a unor pachete de cocaină ce pluteau de-a lungul zonei de coastă a Mării Negre, pachete care proveneau din cantitatea de cocaină pierdută de gruparea infracțională. În cadrul acestor căutări au fost descoperite peste 700 de kilograme de cocaină. În cauză sunt confiscate în total circa 2.000 de kilograme de cocaină, în România și Bulgaria.

Activitatea de plasare a cocainei în apele teritoriale ar fi fost îndeplinită cu ajutorul unei nave de transport maritim de tip bulk și al echipajului acesteia, care ar fi preluat cocaina din Portul Belem, Brazilia, în luna februarie 2019 și a ancorat în Portul Constanța, în luna martie 2019.

Cocaina ar fi fost încărcată pe navă cu ajutorul unor bărci de pescuit de către membrii grupării coordonate de un cetățean libanez stabilit în Brazilia. Ulterior, ar fi fost transferată în Marea Mediterană unei alte nave, care a transport-o în zona de vărsare a Dunării în Marea Neagră.

Din cercetările efectuate au rezultat indicii că liderul grupării ar fi condus, în anul 2019, în Brazilia, o organizație criminală specializată în colectarea unor cantități mari de droguri din țările producătoare din America de Sud (Bolivia, Columbia, Peru) și în distribuirea acestora către cumpărători en gros din state predominant europene.

La începutul anului 2019, acesta ar fi primit o solicitare, prin intermediul unor cetățeni sârbi care activau în organizația condusă de acesta, de a vinde și transporta către Europa (cu punct de intrare prin România), cantitatea de 3 tone de cocaină cu o concentrație deosebit de ridicată.

Componenta de introducere a cocainei în România a fost formată din 15 persoane de naționalitate română, spaniolă și ucraineană. Aceștia ar fi ajuns în România la începutul lunii martie 2019, pentru a efectua activitățile de pregătire pentru operațiunea ilegală.

Liderul acestei grupări specializate în extracția drogurilor fiind un cetățean spaniol. Toate aceste persoane sunt inculpate în prezenta cauză.

Aceștia ar fi închiriat autoturisme și imobile în județele Constanța și Tulcea și ar cumpărat bărci de agrement, pentru organizare și depozitare temporară a cocainei.

După eșuarea ambarcațiunii pe malul brațului Sfântu Gheorghe cu 1.040 de kilograme de cocaină la bord ar fi încercat recuperarea cocainei, fără a reuși, părăsind teritoriul României spre Spania.

Cea de-a doua ambarcațiune ar fi fost abandonată pe centura municipiului București și identificată ulterior de polițiștii antidrog, în interiorul acesteia fiind descoperite disimulate 3 kilograme de cocaină.

Membrii grupării ar fi avut echipamente specifice de scufundări profesioniste și cunoștințe de navigație foarte bune, inclusiv pe timp de furtună și vreme nefavorabilă. Astfel, celula era specializată în preluarea drogurilor, încărcarea acestora pe bărci și transportarea lor la una dintre locațiile închiriate în Delta Dunării, pe Brațul Sf. Gheorghe, iar ulterior predarea drogurilor celulei de transport.

Componenta de transport a cocainei spre Europa de Vest a fost organizată de cetățeni sârbi ce dețineau mai multe autotrenuri cu compartimente speciale de disimulare a drogurilor construite în caroseria remorcilor. Compartimentele ascunse din cele două tiruri identificate și confiscate puteau transporta aproximativ 3 tone de cocaină.

Coordonatorul celulei sârbești ar fi dirijat două autocamioane în zona localității Zebil, unde trebuia să preia cantitatea de cocaină extrasă din Marea Neagră. Autocamioanele coordonate de gruparea sârbă, după eșuarea ambarcațiunii de mare viteză, au părăsit și acestea zona de întâlnire. Unul dintre acestea a fost identificat și oprit pe Valea Prahovei, la data de 23 martie 2019, iar cel de-al doilea a fost identificat, la data de 5 iunie 2019, în municipiul Buzău.

Celula de transport făcea parte dintr-o grupare de criminalitate organizată formată din cetățeni sârbi care ar avea ramificații în Olanda, Spania, Belgia și America de Sud.

Pentru întregirea probatoriului, stabilirea situației de fapt, dar și a ramificațiilor internaționale ale organizației implicate în această operațiune ilegală, polițiștii antidrog din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și procurorii D.I.I.C.O.T. – S.C. au cooperat cu Drug Enforcement Administration – D.E.A., prin intermediul Bucharest Country Office, Policia National și Guardia Civil (Spania), EUROPOL, INTERPOL, FRONTEX, Poliția Națională din Brazilia și Poliția Națională – Departamentul Antidrog din cadrul Poliției Naționale din Serbia.

Schimbul de date și informații a fost unul intens și de durată efectuându-se o serie de activități operative și de strângere de probe, fiind organizate mai multe misiuni de scurtă durată în Spania și Brazilia.

La nivel național, ancheta a beneficiat de suportul de specialitate Direcției Operațiuni Speciale, precum și de sprijinul Unității Centrale de Analiză a Informațiilor și al Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Poliției Române.