Povestea unei femei puternice ajunsă primarul Orașului Victoria

24
21 martie 2024
07:00

De această dată Ziua Online prezintă o poveste pozitivă și plină de admirație de la poalele munților Făgăraș. mai exact din orașul Victoria județul Brașov.

Bertea Camelia Elena, Primarul Orașului Victoria, este o femeie puternică și plină de energie pozitivă, dovada fiind comunitatea pe care o reprezintă cu mândrie.

Orașul Victoria

Orașul Victoria este o așezare pitorească care se află la poalele Munților Făgăraș, la 30 de kilometri vest de municipiul Făgăraș

Victoria poate fi considerată o bază importantă pentru doritorii de ascensiuni montane, întrucât unele dintre cele mai înalte vârfuri ale Munților Făgăraș sunt la distanțe destul de mici de oraș (vârfurile Moldoveanu – 2543 m, Negoiu – 2535 m).

Povestea primarului Bertea Camelia Elena

Cu excepţia studenţiei, mi-am trăit toată viaţa la Victoria şi aici este locul pe care-l numeşte acasă şi fiul meu.

Vreau ca acest oraş să aibă standarde de viaţă mai ridicate decât acum, pentru că nu îmi doresc ca generaţiile viitoare să părăsească localitatea şi să ne ştergem cu mâna noastră de pe hartă.

Cred că suntem cel mai tânăr oraş din România, am apărut dintr-o necesitate industrială şi economică şi de atunci ne tot chinuim să ne păstrăm statutul.

Când s-au închis spitale în ţară, de pildă, Victoria a fost printre primele!

Parcă ne-a urmărit ghinionul. Dar, iată şi nu o spun ca pe o laudă, dar am reînfiinţat spitalul, am adus fonduri în oraş cât ar fi cheltuit oraşul în 25 de ani şi îmi place să cred că am intrat pe o pantă ascendentă şi tot creştem.

Aici va fi acasă întodeauna pentru ful meu, student în ultimul an la master, el este din generaţia celor care vor moşteni oraşul şi chiar şi-a înfiinţat la Victoria o firmă în domeniul IT, domeniu în care a făcut cursurile.

Eu am 50 de ani şi am locuit aici tot timpul, am fost profesor de geografie şi turism, iar timp de 14 ani am fost şi directorul Clubului Copiilor din oraş.

Generaţiile care vin după noi vor căuta să plece spre oraşe mari, aşa este trendul, dacă nu găsesc un confort acasă. În cei 4 ani de administraţie (primii ani administrativi ai mei) am căutat să fac proiecte care să crească gradul de confort în oraş, proiecte legate de spital, de licee, de Casa de Cultură, de blocuri de locuinţe etc.

Aş vrea să vă enumăr câteva proiecte în cele ce urmează:

1. Am făcut Secţia de Radiologie a Spitalului Orăşenesc, pentru care am beneficiat de un sprijin de 400.000 de euro de la Ministerul Sănătăţii pentru aparatură.

Avem doi medici radiologi acolo, unul de la Sibiu cu contract part-time şi un alt medic cu contract întreg.

Lucrarea este încheiată, secţia funcţionează, aşteptăm să intrăm în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate.

Când sănătatea este o prioritate

Noi am deschis Secţia de Radiologie după ce s-a făcut contractarea cu Casa de Asigurări de Sănătate, aşa că pentru

Radiologie vom face contractarea doar anul acesta pentru ca pacienţii să nu mai aibă costuri.

Acum radiologiile se fac contra-cost, preţul fiind între 30 şi 60 de lei, în funcţie de tipul de radiologie.

2. Am beneficiat de sprijin şi în proiectul creşei, care a fost depus spre finanţare la Compania Naţională de Investiţii. La ora actuală suntem cu creşa în procedurile de achiziţie publică, iar amplasamentul a fost predat acum o săptămână.

Creşa va fi ridicată în spatele laboratorului de mecanică de la Liceul ,,Dr. Alexandru Bărbat” şi va fi o unitate medie cu o capacitate de 70 de locuri.

Creșă construită pe banii statului!

Pentru construcţia creşei costurile sunt suportate integral de stat, ceea ce pentru noi a fost excelent, pentru că nu am avut de plată decât un studiu geologic şi unul topografic, ambele presupunând costuri minimale.

3. Pentru acest an noi am alocat din bugetul local o cotă de 10% pentru un alt proiect de la spital, pentru achiziţionarea de aparatură pentru viitoarea Secţie de Paliaţie. Cea mai mare parte a fondurilor vine însă tot de la Ministerul Sănătăţii, adică încă 2 milioane de lei (circa 400 de mii de euro).

Spitalul a demarat achiziţionarea aparatelor, printre care şi un mamograf.

Această secţie deocamdată nu este deschisă, ea va funcţiona la ultimul etaj al spitalului. Va deveni funcţională după ce vom renova spaţiul, iar partea cu renovarea este un proiect separat.

4. Noi am alocat de la buget nostru o sumă de 100 de mii de euro şi am făcut o altă solicitare către Ministerul Sănătăţii de încă 3,5 milioane pentru reabilitarea spaţiului în care va fi Secţia de Paliaţie, iar acum aşteptăm răspunsul de acolo. În acest proiect mai sunt prevăzute lifturi moderne, rampe noi de acces la intrarea în spital, dar şi altă aparatură în completarea celei din proiectul anterior.

Sănătatea nu se negociză!

Avem medici şi asistente în spital care au făcut cursuri în domeniul îngrijirilor paliative, astfel încât atunci când finalizăm secţia vom avea şi personalul.

Nu am putut reabilita spaţiul până acum, pentru că se suprapunea cu un alt proiect, cel de eficientizare energetică a spitalului, care a fost câştigat mai înainte şi care se află în procedura achiziţiei publice.

După ce vom termina lucrările la acoperiş prevăzute în proiectul de eficientizare, motiv pentru care începem chiar cu etajul IV ca să nu mai plouă în interior, vom demara celălalt proiect cu reabilitarea Secţiei de Paliaţie.

Sursa foto: https://www.digi24.ro/regional/digi24-brasov/se-redeschide-spitalul-din-victoria-387567

Orașul Victoria în continuă modernizare

Am primit de la bugetul de stat în luna decembrie 2023 suma de aproape 3 milioane de lei pentru derularea altor proiecte pe care le avem la ora actuală.

Până în prezent am semnat proiecte în valoare de 25 de milioane de euro (pentru lucrări de eficientizare energetică pentru blocuri, pentru spital, pentru Casa de Cultură, pentru liceu, avem proiectul cu insulele ecologice, facem locuinţe pentru specialiştii din sănătate şi învăţământ etc.).

La toate aceste proiecte avem nevoie de cotă de cofinanţare, care este undeva de 1,5 – 2 milioane de euro cota neeligibilă.

Şi cota aceasta pare că tot creşte de la o zi la alta, pentru că apar semne în acest sens şi vă dau un exemplu: tocmai ce am primit o notificare de la Ministerul Dezvoltării prin care eram întrebaţi dacă mai dorim să facem proiectul cu cele 6 staţii de încărcare electrice prin PNRR, pentru că există posibilitatea să nu mai poată fi suportate financiar prin PNRR, întrucât s-au redus fondurile.

Dezvoltarea orașului rămâne o prioritate

Dacă optăm să îl facem prin fonduri proprii, ar însemna încă 200.000 de euro, bani pe care nu am mizat, că atunci când am depus proiectul acestea erau cheltuieli pe care nu trebuia să le suportăm noi.

Dar în eventualitatea în care nu va fi finanţat proiectul acesta, noi mai avem oricum alte 6 staţii de încărcare electrice depuse la Agenţia Fondului pentru Mediu şi putem rămâne cu acelea.

5. În 2014 a început procesul pentru limita administrativ-teritorială a oraşului Victoria la graniţa cu comuna Ucea.

Din păcate, în acest proces care a durat 10 ani, care a început şi a continuat cu aceeaşi casă de avocatură de la Braşov, am pierdut o mare parte din domeniul oraşului Victoria.

Dacă înainte aveam undeva în jur de 930 de hectare, acum am rămas cu aproximativ 456 de hectare.

Asta înseamnă că mare parte din terenul societăţii Viromet este acum la Ucea, la noi mai sunt doar palatul şi 5 clădiri, iar de la 1 ianuarie 2024 impozitul nu mai vine tot către noi. Am pierdut o mare parte din impozitele de Viromet.

Mai sunt şi alte fabrici care se vor duce de acum la Ucea, de pildă Maxam

Dacă bugetul de la Victoria avea venituri anul trecut de 5,2 milioane de lei din impozite, de anul acesta au scăzut cu aproape 40%.

Dacă luăm în calcul doar cheltuielile efectuate anul trecut, vom observa că doar şcolile, Casa de Cultură, clubul sportiv şi o parte din spital ajung la suma aceasta şi nu mai rămân bani pentru cotele neeligibile ale proiectelor, pentru salarizări etc.

Să ştiţi că politica este făcută cu oameni – Administraţia este făcută cu oameni.

Proiectele se duc la capăt cu oameni

Standardul sub care lupţi contează atât timp cât poţi face ceva pentru comunitatea ta.

În general, am căutat să mă înţeleg bine cu toate partidele şi cu toţi miniştii pe la care am ajuns cu proiectele noastre. În multe cazuri, tocmai pe considerentul de mai sus, am primit sprijin mai mult de la partidul din care nu făceam parte şi mai puţin de la cel în care eram.

Aşa s-a nimerit, nimeni nu are nicio vină, dar ca primar nu te poţi ţine toată viaţa de un stindard, doar că aşa crezi tu că eşti loial unui partid.