Probleme PENALE la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sibiu ?

18489
8 februarie 2022
02:44

În urma vocabularului extrem de jignitor la adresa unei sibience, la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sibiu se pare că sunt anumite probleme, chiar de natură penală.

Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sibiu și angajata acestuia

Întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană de către cel aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă. (așa sună art. 296 alin. 1 din Codul Penal.)

Asta s-ar părea că ar fi făcut un cadru medical din cadru Spitalului Județean Sibiu, mai precis un medic din cadrul Secției de Cardiologie.

Ascultând convorbirea telefonică difuzată în mass media de către un profil de aplicație socială și preluată de mass-media locală și națională, considerăm că ar fi util să venim în informarea corectă a opiniei publice.

Discuție halucinantă Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sibiu

Am citit si eu comunicatul spitalului judetean in care cu manie proletară era înfierată discuția dintre cadrul medical si o doamnă , fiica unui pacient.

Comunicatul SCJU Sibiu

,,Ca urmare a apariției in spațiul public a unei înregistrări cu o convorbire dintre un medic cardiolog al SCJU Sibiu și fiica unui pacient, purtatã într-un mod inadecvat și în care se utilizează cuvinte jignitoare, conducerea spitalului anunță că va fi demarată de urgență o anchetă internă. Precizăm că nu tolerăm un astfel de comportament în cadrul unei instituții publice care trebuie sa se afle la dispoziția cetățenilor iar orice abatere de la conduita etică, morală și profesionalā va fi sancționată. Totodată, ne cerem scuze cetățenilor pentru această situație care nu ar fi trebuit niciodată să aibă loc în relația medic – aparținători sau pacient. Acest tip de comportament nu caracterizează personalul spitalului fiind doar o refulare personală de neacceptat!”

Se schimbă ceva la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sibiu

Se schimbă ceva, am zis și am simțit ca oricare dintre noi, citind și ascultând știrea ca oricare dintre dumneavoastră, ca oricare dintre noi care s-a săturat de nepăsarea și lipsa de empatie a funcționarilor și a reprezentanților statului, în accepțiunea legii și medicii sunt considerați funcționari în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Nenorocitul și blestematul de fior de jurnalist m-a făcut să fiu altfel, să mă îndoiesc de adevărul servit ca la carte, prea direct, prea ca la țară (cum zice reclama).

Am făcut ce știm mai bine, am investigat

E adevărat că este o nouă conducere la Spitalul Clinic Județean Sibiu ,dar oamenii au rămas aceeași de pe vremea la care scriam acest articol: Mai multe detalii în link

https://ziuaonline.com/prima-postare/si-mortii-din-spitalul-de-urgenta-sibiu-pot-vorbi-cateodata/

Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sibiu are acealași personal, doar victimele s-au schimbat

Oare la Spitalul Clinic de Urgenta Sibiu s-a schimbat ceva?

Din nefericire se pare că doar victimele sunt schimbate, personalul angajat fiind același.

Vedetele au prioritate? – Un simplu cetățean oare avea parte de atenție egală?

Fiica pacientului se pare că este o cunoscută cântăreață de muzică populară, iar fiul pacientului ar fi o speranță a aripii tinere a unui cunoscut partid din care, pură coincidență face parte și Președintele Consiliului Județean, cel puțin așa se aude prin urbea noastră.

Dar hai să privim și din unghiul cadrului medical, care poate nici nu era în exercitarea atribuțiilor de serviciu, adică era în afara serviciului atunci când a fost sunată.

Spitalul a rezolvat cazul?

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, prin vocea personalului nemedical, administrativ, a rezolvat cazul.

Așa o fi?

Poate acest medic, ca multe alte cadre medicale din sistemul de sănătate era stresat, epuizat de avalanșa de pacienți, de insuficiența mijloacelor oferite de autorități, de colegii care se îmbolnăvesc, de epuizarea fizică, de epuizarea morală.

Se pare că uităm toți că trecem prin vremuri care ne afectează emoțional și psihic, atât în calitate de pacienți cât și în calitate de cadre medicale, (asistenți medicali, asistenți farmaciști, brancardieri, medici sau farmaciști).

Sancțiuni contravenționale sau penale?

Din legea nr.167/ din 07.08.2020 stresul şi epuizarea fizică a angajaților poate fi sancționată disciplinar, contravențional sau penal, cităm:

,,Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 7 martie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, după alineatul (5) se introduc şapte noi alineate, alineatele (5^1)-(5^7), cu următorul cuprins:

(5^1) Constituie hărţuire morală la locul de muncă şi se sancţionează disciplinar, contravenţional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: a) conduită ostilă sau nedorită; b) comentarii verbale; c) acţiuni sau gesturi.

(5^2) Constituie hărţuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru.

În înţelesul prezentei legi, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă

(5^3) Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărţuire morală. Niciun angajat nu va fi sancţionat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărţuirii morale la locul de muncă.

(5^4) Angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condiţiile legii şi ale regulamentului intern al angajatorului. Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravenţională sau penală a angajatului pentru faptele respective.

⮚ (5^5) Angajatorul are obligaţia de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii şi combaterii actelor de hărţuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unităţii de sancţiuni disciplinare pentru angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă.

(5^6) Este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajaţii la săvârşirea de acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă.

(5^7) Angajatul, victimă a hărţuirii morale la locul de muncă, trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărţuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condiţiile legii. Intenţia de a prejudicia prin acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită.

2. La articolul 26, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1^1) şi (1^2), cu următorul cuprins:

1.(1^1) Constituie contravenţie hărţuirea morală la locul de muncă săvârşită de către un angajat, prin lezarea drepturilor sau demnităţii unui alt angajat, şi se pedepseşte cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei.
2.(1^2) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă: a) de la 30.000 lei la 50.000 lei neîndeplinirea de către angajator a obligaţiilor prevăzute la art. 2 alin. (5^5); b) de la 50.000 lei la 200.000 lei nerespectarea de către angajator a prevederilor art. 2 alin. (5^6).

3. La articolul 26, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (2^1)-(2^3), cu următorul cuprins:

1.(2^1) Ori de câte ori va constata săvârşirea unei fapte de hărţuire morală la locul de muncă, instanţa de judecată poate, în condiţiile legii:

a) să dispună obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză;

b) să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză;

c) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;

d) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unor daune compensatorii şi morale;

e) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii; pagina 2

f) să dispună obligarea angajatorului la modificarea evidenţelor disciplinare ale angajatului.

Consiliul aplică masurile prevăzute de lege

2, (2^2) Ori de câte ori va constată săvârşirea unei fapte de hărţuire morală la locul de muncă, Consiliul aplică, în condiţiile legii, oricare dintre măsurile prevăzute la alin. (2^1) lit. a) şi e).

(2^3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100.000 lei la 200.000 lei neaducerea de către angajator la îndeplinire a măsurilor dispuse de către Consiliu.

Plata amenzii nu exonerează angajatorul de aducerea la îndeplinire a obligaţiilor prevăzute la alin. (2^1).”

Regulamentul prevede noțiunea de hărțuire morală la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sibiu ?

Nu toți suntem juriști sau obișnuiți cu noțiunile de drept, dar din cele scrise mai sus ne putem da seama că spitalul clinic județean Sibiu trebuia ca în regulamentul său intern să prevadă aceste noțiuni de hărțuire morală, inclusiv, ca urmare a stresului şi a epuizării fizice a angajaților.

Și aici din nou ajungem la cei pe care i-am mai arătat cu degetul, specialiștii de la resurse umane și juriștii Spitalului Clinic Județean Sibiu, precum și specialiștii de la resurse umane și juriștii Consiliului Județean.

De ce ne-ar interesa pe noi această problemă?

Răspunsul este simplu: pentru că noi suntem beneficiarii serviciilor acestor cadre medicale, (asistenți medicali, asistenți farmaciști, brancardieri, medici, farmaciști) care sunt ca și noi sau dintre noi, care majoritatea dintre ei își fac treaba onest, cu și pentru pacienți și sunt ferm convins că dacă vocea noastră, a fiecăruia dintre noi se ridică în sprijinul celor mulți, a celor onești dintre acești discipoli ai lui HIPOCRATE, ei vor avea puterea și tăria să-și facă singuri curățenie între ei.

Cum ar putea vocea noastră să ajute?

Simplu, pe https://www.cncd.ro/ sesizați dacă unitatea spitalicească nu are prevăzut în regulamentul intern aceste prevederi.

Obligația angajatorului

(5^5) Angajatorul are obligaţia de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii şi combaterii actelor de hărţuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unităţii de sancţiuni disciplinare pentru angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă.

Se impun amenzi halucinante la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sibiu ?

Să nu uităm că amenda e de la 30.000 lei la 50.000 lei pentru neîndeplinirea de către angajator a obligaţiilor prevăzute la art. 2 alin. (5^5).

Noi propunem să facem împreună un exercițiu civic, intrați pe site-ul oricărei instituții publice, unitate spitalicească, direcție județeană sau primării, verificați dacă în regulamentul intern au aceste prevederi și haideți să -i facem celebri, scrieți-ne sau scrieți direct pe https://www.cncd.ro/, noi oricum o să facem acest lucru.