Prefectura Sibiu – Ședința Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice

132
1 noiembrie 2024
17:00

În data de, 31.10.2024, a avut loc Ședința Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice Sibiu, prezidată de domnul prefect, Mircea Dorin Crețu.

Pe ordinea de zi a figurat prezentarea doamnei doctor, Simona Berariu din cadrul Direcției de Sănătate Publică Sibiu având ca temă ”Pandemia COVID-19 și efectele ei asupra vârstnicilor”.

Îmbătrânirea populației reprezintă fenomenul demografic specific ultimelor decenii, cu impact major asupra sănătății publice și sistemelor de protecție socială.

La vârsta a treia, conform perspectivei vârstnicilor, importante pentru calitatea vieții sunt: sănătatea și capacitatea funcțională, sentimentul independenței și al controlului asupra propriei vieți, participarea socială, relațiile între generații, în interiorul familiei și în societate, suportul social, nivelul de trai, dar și elemente care țin de spiritualitate, sănătate mentală, mediu și siguranța vecinătății.

În anul 2022 erau 771 de milioane de oameni cu vârsta de peste 65 de ani în întreaga lume, echivalentul a aproape 10% din populația planetei, segment ce se preconizează că va atinge:

16% în 2050
24% până în 2100

Conform datelor existente, în țara noastră:

în anul 1950, aproape 7,12% din populație avea vârsta de peste 65 de ani
în 2022 proporţia crescuse la 18,6%
în 2100 aproape o treime din populaţia României (30%) va avea cel puțin 65 de ani.

Secolul trecut a cunoscut sporirea substanțială a speranței de viață la naștere (SVN), datorată în mare parte îmbunătăţirilor din domeniul sănătăţii publice şi creşterii standardelor de viaţă. Dacă, de exemplu, în 1910 speranţa de viaţă pentru femeile din Chile era de 33 de ani, aceasta a urcat azi la 82 de ani.

În privinţa ţării noastre, SVN a evoluat de la 36 de ani în 1900, la 41 în 1930, 60 de ani în 1950 și 70 de ani în 1980.

Astăzi, SVN în România este de 76,6 ani, fiind a treia cea mai mica speranță de viață din UE. Mai puțin decât noi au doar Letonia – 75,9 și Bulgaria – 75,8 ani.

La polul opus, se situează Spania (84 ani) , Italia (83,8) și Malta (83,6).

Într-o lume aflată în permanentă schimbare, pandemia COVID-19 a căzut ca un trăznet și a lovit puternic viața de zi cu zi a milioane de oameni, în special persoanele vulnerabile. Infecția cu virusul SARS COV-2 a apărut în decembrie 2019 în orașul Wuhan, China, de unde s-a propag at în majoritatea provinciilor chineze și majoritatea țărilor din lume, provocând o pandemie.

Primul caz de infecție cu noul coronavirus a fost confirmat pe 26 februarie 2020, la un bărbat din județul Gorj

În România, primul caz de infecție cu noul coronavirus a fost confirmat pe 26 februarie 2020, la un bărbat din județul Gorj. De atunci și până acum, numărul total de cazuri în ROMÂNIA a ajuns la 3 580 145, dintre care 294 172 reinfectări.

În ultimele 24 de ore au fost 54 cazuri / ultimele 24 ore (15 reinfectări).

În județul SIBIU – Total cazuri = 99 437 (cu 9556 reinfectări), cu 5 cazuri /ultimele 24 ore. (Sursa: Alerte.ms, pt data de 28.10.2024)

La nici o lună de la raportarea primului caz, în 22 martie 2020 au fost anunțate și primele 3 decese. Era vorba de 3 pacienți cu vârstele de 67 (Craiova), 70 (Iași) și 74 (București) de ani, toți 3 având și alte afecțiuni/boli preexistente.

Conform Alerte.ms, la 28.10.2024 numărul total de decese în ROMÂNIA a ajuns la 69204

Conform Alerte.ms, la 28.10.2024 numărul total de decese în ROMÂNIA a ajuns la 69204. Numărul deceselor în județul Sibiu este de 1994.

În 2022 – studiu legat de evenimentele din pandemie realizat în rândul vârstnicilor, de către Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), în parteneriat cu Asociația „Institutul pentru Îmbătrânire Activă” și Centrul Medical Dr. Furtună Dan, București, pe un eșantion de 1.200 de respondenți, rezidenți în România, atât în mediul urban, cât și rural, cu vârste de peste 50 de ani. Marja de eroare este de +/- 2,8%. INSP București a efectuat și alte analize și a popularizat, la rându-i rezultate. Câteva concluzii importante s-au desprins din aceste studii.

Starea de sănătate – îmbolnăviri, decese;
Gradul de afectare, în functie de gen (mod de infectare, forma dezvoltată și recuperarea după boală)

Cea mai ridicată incidență a îmbolnăvirilor a fost la categoaria de vârstă 30 – 59 de ani

Cea mai ridicată incidență a îmbolnăvirilor a fost la categoaria de vârstă 30 – 59 de ani, DAR grupele de peste 60 de ani au fost cele mai afectate din punct de vedere al deceselor.

– 25% din decese la 60-69 ani

– 30% la 70-79 ani

– 25% peste 80 ani.

66% dintre persoanele cu vârsta de 70 de ani și peste au cel puțin o afecțiune de bază (comorbiditate). Acest lucru îi poziționează în categoria pacienților cu risc sporit de impact sever secundar infectării cu SARS-CoV2.
Boala a avut însă o prevalență mai mare în rândul cardiacilor, comparativ cu alte boli cronice (38% dintre femeile cu boli cronice erau cardiace, spre deosebire de 8%, în rândul femeilor obeze), 85,6% din decese au survenit la persoanele de peste 60 de ani și 95,1% dintre persoanele decedate aveau cel puțin o comorbiditate.
La grupul peste 65 de ani, chiar dacă diferența a fost mica, Femeile au fost mai predispuse la prima infecție decât bărbații (82% față de 79%).
Recurența bolii a fost mai mare la bărbați.

(Recurență = Recurența este revenirea unui semn, simptom sau boală după o anumită perioadă de timp, în care semnele sau simptomele nu au fost prezente sau nu au putut fi detectate.

Simptomele au fost, în mare parte, aceleași, atât în rândul femeilor cât și al bărbaților, mai puțin pierderea gustului și a mirosului, care a apărut, cu un procent de 5 % mai mare, în rândul bărbaților.
Prevalența formelor severe de boală a fost mai mare la femei (peste 3%).
DAR s-a constatat o supramortalitate masculină, 58,8% dintre persoanele decedate fiind bărbați.

Tendința de a consuma antibiotice fără recomandarea medicului

69% dintre vârstnici nu iau antibiotice fără prescripție medicală
în cazul unei probleme medicale, 82% preferă consultul medical, în vederea unei prescripții.

Accesul la servicii medicale și la îngrijire

În unele țări, măsurile de izolare au redus disponibilitatea asistenței medicale primare, având drept consecință amânarea sau anularea unor intervenții și creșterea riscului de decompensare a pacienților cu boli cronice.
La noi, Vârstnicii au continuat să meargă la medic în timpul pandemiei, au luat tratament pentru bolile cronice și au recoltat analize. 37% au mers la medic de 2-3 ori pe an, iar 17% nu au mers deloc.
Chiar înainte de apariția COVID-19, Inegalitățile globale făceau ca persoanele în vârstă să se confrunte cu discriminări privind accesul la serviciile esențiale de sănătate, îngrijirea medicală, triajul și terapiile de salvare a vieții.

Astfel, Tratamentul curativ non-COVID-19 a avut de suferit, în măsuri diferite, de la țară la țară, de exmplu:

53% dintre țările din întreaga lume au întrerupt parțial sau complet serviciile pentru tratamentul hipertensiunii;
49% pentru tratamentul diabetului și al complicațiilor legate de diabet;
42% pentru tratamentul cancerului
31% pentru urgențele cardiovasculare.
Serviciile de reabilitare au fost întrerupte în aproape două treimi (63%) din țări, chiar dacă reabilitarea este esențială pentru o recuperare sănătoasă.

Persoanele dezavantajate și marginalizate s-au confruntat cu inegalități în sănătate, înrăutățite ca urmare a alegerilor dificile făcute de spitale ca răspuns la pandemie.

STATUSUL EMOȚIONAL
Dinamica relațiilor interumane în pandemie

Pentru 18% dintre vârstnici, izolarea a fost principala schimbare produsă de pandemie, restul nu și-au schimbat comportamentul și au continuat să se întâlnească cu prietenii de câteva ori pe lună.

Gradul de afectare psihică

în procent egal, femei și bărbați, 7% dintre vârstnici s-au declarat foarte afectați de pandemie
restul (40% dintre bărbați și 37% dintre femei) au fost foarte puțin afectați de pandemie
Pandemia a declanșat și o epidemie paralelă de “ageism” printr-o mediatizare care îi descrie din ce în ce mai des pe cei cu vârste de peste 70 de ani ca fiind neajutorați, fragili și incapabili să contribuie la societate.

Ageism, uneori ortografiat agism, este stereotipismul și discriminarea împotriva indivizilor și grupuri de oameni, ambele bazate pe vârstă.

Accesul la mijloace media de informare

Canalele și mijloacele media utilizate de vârstnici.

94% dintre respondenți utilizează TV, 37 % utilizează și radio, 28% internet.

Ce gen de canal media conferă încredere ridicată vârstnicilor

94% preferă TV, în timp ce doar 20% se informează din social media.

În ceea ce privește social media, femeile accesează mai mult acest canal, cu 7% mai mult față de bărbați.

Proporțiile scad considerabil, în funcție de grupa de vârstă:

-27% din categoria 50-65 ani accesează rețele de socializare

-doar 6% din categoria peste 65 de ani accesează canale de social media.

În concluzie, putem spune că – Pandemia a scos în evidență, cu și mai mare pregnanță, vulnerabilitățile specifice persoanelor vârstnice, dar și nevoia de politici și măsuri specifice pentru protejarea acestei categorii de populație. Izolarea impusă în prima parte a pandemiei s-a suprapus peste o situație existentă nefavorabilă, în care seniorii experimentau, în ponderi semnificative, un sentiment de singurătate.

În mod asemănător, la starea de sănătate precară s-au adăugat noi riscuri, iar lipsurile serviciilor medicale și sociale, precum și neadecvarea acestor servicii la nevoile specifice ale vârstnicilor au devenit cât se poate de evidente și clare.