Lupta cu drogurile în lume

9
1 mai 2019
22:08

Iată o dovadă certă de evoluție sprirituală ca urmare a ridicării vibraționale a Terrei.

Războiul contra drogurilor în Mexic

În anul 2006, fostul președinte mexican Felipe Calderón a lansat, împreună cu Statele Unite, o campanie fără precedent împotriva traficului de droguri. De atunci și până în prezent, peste 60.000 de oameni au fost uciși în violențele legate de acest „război contra drogurilor”. Statele Unite au finanțat masiv instituțiile mexicane abilitate, cu precădere poliția de frontieră, dar, după cum se știe, cele mai răsunătoare succese ale acesteia au constat în prinderea și încarcerarea deținătorilor și consumatorilor de droguri, și nu a șefilor acestor carteluri.

Părerile analiștilor fenomenului

Analiștii fenomenului critică eșecul Statelor Unite și spun că se impune o nouă abordare a problemei. Enrique Peña Nieto, cel care i-a succedat lui Calderón la președinție în decembrie 2012, și-a anunțat intenția de a schimba strategia războiului contra drogurilor, orientându-l cu precădere în direcția stăvilirii violențelor împotriva civililor. Până în acel moment, războiul îi vizase aproape exclusiv pe liderii cartelurilor. O altă veste bună este aceea că, între timp, Statele Unite au făcut pași importanți în decriminalizarea și legalizarea marijuanei, una din principalele substanțe implicate în acest război contra drogurilor.

Autoritățile și șefii cartelurilor

În Mexic, unde autoritățile sunt mână-n mână cu șefii de carteluri de droguri, cel mai adesea, aducerea de dovezi împotriva acestora este lăsată pe seama familiilor celor uciși. Unii dintre aceștia au dezgropat cu mâinile lor morții din gropile comune în care au fost aruncați, cercetând cadavrele, în speranța că vor găsi chipul celui drag. Alții i-au privit în ochi pe ucigașii copiilor lor în timpul proceselor, ascultând cum au fost omorâți.

Hotărâte să vorbească în numele tuturor victimelor acestor orori inimaginabile, câteva familii s-au unit într-o mișcare numită „Caravana pentru pace, dreptate și demnitate”. Caravana nu cere altceva decât să se facă dreptate morților din Mexic. Și, deoarece Statele Unite joacă rolul principal în acest carnagiu, în vara trecută au răspândit un mesaj pe tot cuprinsul țării, obligându-i pe americani la asumarea răspunderii.

Pentru a înțelege mai bine disperarea gestului lor, iată numai un episod din acest război al drogurilor, care ar fi făcut infinit mai puține victime dacă n-ar fi fost inițiat deloc. Este povestea Margaritei Lopez Perez, mama unei tinere de 19 ani, Yahaira Guadalupe Bahena Lopez, dată dispărută. În căutarea adevărului, această mamă a întreprins investigații costisitoare, pe cont propriu. Cercetările au condus-o într-un final la un grup de traficanți de droguri deja încarcerați. Aceștia au recunoscut că i-au omorât copila. Iată ce a declarat ulterior Margarita Lopez Perez: „Mi-au spus că mi-au răpit fata și că au ținut-o în viață mai multe zile. Au torturat-o și au violat-o, după care au dus-o într-un loc îndepărtat și au decapitat-o de vie. Apoi s-au jucat cu capul ei, lovindu-l ca pe-o minge și i-au sărutat buzele reci. La sfârșit, mi-au spus că era o fată nevinovată și că au făcut o greșeală”.

Doi români care traficau droguri pentru carteluri din Mexic au fost reţinuţi în anul 2017 potrivit TVR.

Potrivit https://evz.ro/cartel-mexican-droguri-romania.html la acea vreme, un renumit cartel mexican de droguri activează în România.

O grupare infracţională din România colaborează cu unul dintre cele mai importante carteluri de droguri din Mexic, pentru a introduce cocaină în Marea Britanie.

„În Mexic, cele mai multe dintre victimele războiului drogurilor sunt oameni nevinovați. În cei 6 ani de război contra drogurilor, care a răvășit țara, mai mult de 60.000 sunt acum morți și mai mult de 10.000 sunt dați dispăruți. Deoarece numai 2% din cazuri ajung în justiție, familiile victimelor se substituie frecvent polițiștilor de investigații. De cele mai multe ori, ororile pe care le descoperă ei sunt legate de înseși autoritățile statului. În timp ce acestea pretind că-i vizează numai pe traficanții de droguri, mexicanii spun că războiul n-a făcut altceva decât să-i întărâte pe șefii cartelurilor respective, iar pe funcționarii statului să fie și mai predispuși la corupție. Consecința este că oameni nevinovați devin victime ale răzbunărilor violente, iar accesul familiilor lor la justiție este foarte limitat sau inexistent.