Efectele drogurilor ușoare asupra creierului la adolescenți

De mai bine de o săptămână s-a terminat vacanța pentru adolescenți, iar redacția Ziua Online prezintă situația drogurilor în România.

Din nefericire, străzile din jurul școlilor și liceelor sunt pline de zgomotele voioase ale tinerilor elevi pregătiți pentru viitor.

Acești adolescenți gălăgioși, plini de energie și idei noi pot da bătăi de cap părinților și profesorilor prin consumul de sustanțe nocive sănătății fizice și mentale denumite droguri.

Drogurile se împart în doua categorii: droguri ușoare și droguri grele, în funcție de efectul lor asupra corpului uman. Scopul acestui articol este să discutam despre drogurile ușoare și efectele acestora pe termen scurt sau lung.

Cum definește OMS drogurile?

„Organizația Mondiala a Sănătății definește drogurile ca substanțe care, atunci când sunt luate sau administrate în sistemul cuiva, afectează procesele mentale, de ex. percepția, conștiința, cunoașterea sau starea de spirit și emoțiile.

Drogurile psihoactive aparțîn unei categorii mai largi de substanțe psihoactive care includ și alcoolul și nicotina. „Psihoactiv” nu implică neapărat generarea de dependență, iar în limbajul obișnuit, termenul este adesea lăsat neanunțat, ca în „consum de droguri”, „consum de substanțe” sau „abuz de substanțe”.

De ce sunt consumate drogurile?

De plictiseală, din presiunea grupului, de curiozitate, din obișnuită, de tristețe, nevoie sau bucurie, din obligație, pentru că au ocazia, pentru că vor să evadeze din obișnuit.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (WHO) peste 250 de milioane de oameni (5.5% din populația cu vârste intre 15 și 64 de ani) au folosit droguri psihoactive în anul trecut.

Alte 35 de milioane de oameni sunt estimați a fi afectați de boli datorate consumului de droguri psihoactive sau sunt dependenți.

Jumătate de milion de oameni mor în fiecare an din cauza drogurilor

În Romania, conform Agenției National Antidrog, 10,7% din populația cu vârste cuprinse între 15-64 de ani au consumat un tip de drog ilegal pe parcursul vieții, 6% au consumat în anul în curs și 3,9% au consumat în luna curenta.

Agenția Națională Antidrog declară

ANA declara la momentul publicării raportului din anul 2021 că în comparație cu anul anterior se poate observa o creștere a consumului din ultima luna de 2,2 ori mai mare.

Consumul de droguri în rândul elevilor de 16 ani pentru anul 2019 a fost estimat de 9,5% pe parcursul vieții, și 9% în ultimul an, studiu făcut după declarațiile elevilor.

Cu toate că valorile arată o scădere de 12% a consumului, ele tot indică o rată de consum destul de mare și o revenire la comportamentul de consumator după prima încercare.

Opinii științifice despre consumul de Canabis la adolescenți

Nu vom intra în amănunt cu drogurile grele, acesta fiind un subiect pentru un alt articol mai detaliat.

Cele mai cunoscute și consumate substanțe în adolescență – alcoolul, țigările și marijuana

Daca alcoolul și tutunul se pot cumpăra de la magazinul din colt, marijuana, Canabis sau “iarba”, “verde” (în limbaj de strada) este comercializată în mod ilegal din cauza efectelor mai puternice asupra corpului omenesc.

Cu toate că din ce în ce mai multe țări au adoptat o atitudine tolerantă față de marijuana și se îndreaptă spre decriminalizarea (Maryland, Minnesota) sau legalizarea acestei plante pentru scopuri medicinale (Australia, Chile, Republica Ceha, Danemarca, Finlanda, Germania, Irlanda, Portugalia, Anglia, Israel, Zambia, Poland) sau recreative (Canada, Georgia, Malta, Mexico, Tailanda, Africa de Sud, Alaska, Arizona, Colorado), pentru creierul tânăr, de adolescent, nu este recomandat pentru că încetinește anumite funcții și stagnează dezvoltarea neuronilor, plus că poate crea tulburări de comportament și tendințe de demotivare.

Consumul de canabis si riscurile sale

Consumul de Canabis în adolescență nu este recomandat de cercetători și este asociat cu creșterea riscului de dependență.

Deoarece creierul tânăr este mai vulnerabil decât creierul matur, un consum ridicat de canabis în adolescență poate opri dezvoltarea proprice a acestuia. Majoritatea consumatorilor regulați s-au confruntat cu deficite cognitive, deficite de atenție și memorie, sau greutatea schimbării de idei sau răspunsuri.

Un studiu publicat în Raportul de Sănătate și Efectele Sociale ale consumului non-medical de Canabis publicat de WHO menționează că adolescenții care au consumat săptămânal marijuana au avut parte de un declin neuropsihologic și o reducere de IQ decât acei care au început să fumeze la maturitate.

Cu toate că genetica și mediul înconjurător își spun cuvântul când vine vorba de consumul de Canabis, cercetătorii recunosc că este o arie care presupune mai multă cercetare.

Efectele pe termen scurt ale consumului

1.Cunoașterea și coordonarea

A fost raportat că atenția, concentrarea, luarea deciziilor, impulsivitatea, stăpânirea de sine, timpul de reacție, luarea de riscuri, debitul verbal, acuratețea, planificarea sau memoria sunt afectate acut pentru cei care consuma în mod regulat (aceste efecte nu au fost observate în mod constant).

Canabisul este cunoscut că împiedică coordonarea motorie, de aici și riscul mare de accidente și greutatea de a conduce în timpul influenței, fiind nevoie de cel puțin 24 de ore pentru a conduce sau opera mașinării într-un mod eficient.

2. Anxietate și simptome psihotice

Există o mică parte din populație care experimentează atacuri de panică, anxietate, stări de voma și chiar halucinații prima oară când încearcă Canabis. Halucinațiile pot apărea în doze foarte mari.

3. Toxicitate acută

Riscul unei supradoze de Canabis este foarte scăzut în comparație cu alte droguri. Nu există cazuri de supradoză de Canabis, doza fatală neputand fizic fi consumată de un consumator cu toleranța ridicată și consum mare.

Efecte cardiovasculare acute

Consumul de marijuana poate crește ritmul cardiac, presiunea sângelui, riscul de boli cardiovasculare și de accidente vasculare cerebrale. Aceste riscuri sunt prezente pentru cei ce consumă zilnic cantități mari.

1. Efecte acute asupra plămânilor și căilor respiratorii

Exista o diferență între efectele tutunului și efectele Canabisului asupra căilor respiratorii, dar trebuie luat în vedere faptul că amândouă se fumează împreună de cele mai multe ori. Fumatul de tutun provoacă constricție bronșică și fumatul de THC provoacă dilatare bronșică.

2. Accidente de mașină și fatalități

Există studii care confirmă încă din 1997 (OMS) că marijuana reduce timpul de reacție, procesare a informațiilor, coordonare perceptiv-motorie, performanță motrică, atenția și comportamentul de urmărire. Prin urmare, creste riscul de accidentare dacă șoferul conduce intoxicat de Canabis.

Canabis-ul și locul de munca

Acestui topic nu i-a fost acordat prea multă atenție însă există evidență care atestă că unele din efectele consumului de Canabis sunt dezoltarea adolescentului ca persoană vulnerabilă, antisocială și poate afecta viața acestuia de zi cu zi și relaționările cu cei din jur.

Efectele pe termen lung ale consumului de Canabis și dependența

Dorința puternică de a consuma planta sub diferite aspecte.

Dificultăți în a controla comportamentul de consumator în ceea ce privește nivelul de consum și încheierea acestuia.

O stare specifică sevrajului când consumatorul a încetat sau a redus consumul.

Toleranța corpului la substanță care se traduce prin nevoia de a consuma mai mult pentru a simți același lucru ca ieri.

Neglijare progresivă a altor interese și plăceri.

Efectele psiho-sociale pe termen lung ale consumului de Canabis la adolescenți

Exista evidență care demonstrează că marijuana consumată în timpul adolescenței se asociază cu venit mic, note mici, nevoie de asistență economică, șomaj, și consumul de alte droguri.(Fergusson et al., 2016; Fergusson & Boden, 2008; Brook et al., 2013)
Consumul altor substanțe mai periculoase

Pattern-ul consumatorului de Canabis poate duce către consumul de substanțe mai adictive și mai periculoase.

1. Consumul de tabac și alcool

Majoritatea consumatorilor de Canabis amestecă planta cu tabac, iar consumul de alcool poate mari efectele Canabisului, acestea fiind văzute și ca portițe de scăpare în cazul toleranței.

2. Boli mentale

Cu toate că majoritatea consumatorilor de Canabis au folosit această substanță fară probleme ulterioare, totuși pentru o mica parte din consumatorii din categorii vulnerabile poate accelera o boală mintală, aceștia fiind predispuși la anxietate, depresie, bi-polaritate și chiar schizofrenie de-a lungul vieții după un consum regulat.

3. Prevenție și tratament

Majoritatea consumatorilor de Canabis nu necesită tratament pentru încetarea consumului.

Prevenția în familie și la școală prin campanii de informare și susținere reprezintă o necesitate actuală care nu este atinsă în totalitate.

Rețea de sprijin pentru familiile care se confruntă cu un adolescent consumator.

O vizită la psihilog poate opri consumul de Canabis la o persoană adolescentă care nu este dependentă de substanțe.

Intervenția familiei persoanei dependente de Canabis este eficientă la adolescenți și încurajată.

Programe sociale interactive incluzive pentru tineret pot reduce consumul de substanțe.

Spune nu drogurilor

La nivel local, Agenția National Antidrog a demarat mai multe programe, proiecte și campanii în acest sens, prin informarea, educarea și conștientizarea populației generale, școlare și grupurilor vulnerabile privind consumul de alcool, tutun, droguri și substanțe noi psihoactive, precum și dezvoltarea unor atitudini și practici în rândul acestor categori de populație, prin orientarea grupurilor țintă către activități recreaționale dezirabile social, ca alternativă la consumul de droguri.

[..]corelate cu abordările științifice în domeniu, de exemplu: “POT ALTFEL”, “NECENZURAT”, “FRED GOES NET”, “PINOCCHIO”, “CREATIV”.

Dependență creată de droguri

Un exemplu de practică remarcată este reprezentat de campania națională “OAMENII SUNT MAI MULT DECÂT DEPENDENȚA LOR. CUNOAȘTE-I, NU STIGMATIZA” care își propune să destigmatizeze grupurile vulnerabile care au avut contact cu drogurile în relația lor cu serviciile de asistență recunoscute a fi în opoziție cu poziția majorității, dependențele și consumul fiind percepute ca “știre negativă” și discriminate ca atare.

În concluzie, lupta continuă pentru sănătatea fizică, mentală și socială a persoanelor (tinere) din societate reprezintă un scop comun și nu trebuie să înceteze niciodată pentru atingerea unui anumit grad de confort și sănătate superior, demn de progresul științific actual.

Adevărul este că nu avem nevoie de droguri pentru a ne simți mai bine

Ieșirea din cotidian se poate înfăptui și fără substanțe ilicite sau tolerate parțial, prin diverse acțiuni cu rezultate care sunt recunoscute științific că aduc satisfacție unei persoane, cum ar fi includerea în sistemul de învățământ, pe piața locurilor de munca, în grupuri sociale, în activități culturale, etc.

Informarea, prevenirea, includerea și asistența continuă sunt măsuri concrete și necesare în era comunicării și rapidității răspândirii de trenduri pentru care toți trebuie să ne asumăm responsabilități. Părinții sau reprezentații legali ai unui adolescent consumator pot apela la consiliere psihologică gratuită prin medicul de familie sau privată.

Semnat Ioana Miron