Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut luni, 30 mai 2022, la Bruxelles, Regatul Belgiei, declarații de presă în marja participării la reuniunea extraordinară a Consiliului European.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor de presă:
Astăzi și mâine se desfășoară o sesiune specială a Consiliului şi temele pe care le dezbatem sunt de mare actualitate, evident și pentru noi.
Avem în această seară o temă foarte complicată, evident legată de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Discutăm Ucraina din mai multe puncte de vedere. Discutăm de sprijin pentru Ucraina. Este vorba, evident, de un sprijin umanitar, dar și de un sprijin bugetar; este vorba de a găsi căi pentru a sprijini economia Ucrainei, de exemplu pentru a înlesni exportul de grâu, o chestiune legată și cu o altă temă, securitatea alimentară, la care voi reveni imediat.
Este vorba însă și de deja aproape renumitul al șaselea pachet de sancțiuni, pachet de sancțiuni care aici la Bruxelles se discută deja de câteva săptămâni, este vorba de un pachet de sancțiuni pe gaz și petrol. Este foarte complicat, pentru că multe economii europene depind de aceste materii prime. Aceste teme vor fi discutate în prima parte a sesiunii din această seară. Noi suntem de acord să promovăm acest nou pachet de sancțiuni, dar pentru a nu fi surprinși de evoluții, am insistat să fie cuprinsă o așa-numită clauză de solidaritate în text și voi insista ca această clauză să rămână, însemnând că, în cazul în care se întâmplă ceva, statele membre și Comisia să ia de urgență măsuri pentru a veni, de exemplu în sprijinul nostru în cazul în care se întrerupe alimentarea pe calea Mării Negre.
Avem de discutat despre sprijinul financiar, și aici suntem de acord, este clar că Ucraina, fără sprijin, va avea dificultăți majore. Summa summarum, textul care este acum pe masă este un text la care am contribuit semnificativ și cu care suntem de acord, vorbesc, evident, de textul de concluzii.
Avem în continuare o temă pe care am menționat-o deja – securitatea alimentară. Prin evoluțiile economiilor în timpul acestui război nefericit purtat de Rusia împotriva Ucrainei au apărut sincope în lanțurile de aprovizionare; una dintre sincopele cele mai grave este legată de faptul că Ucraina, prin blocajul făcut la porturile din Marea Neagră, nu mai are posibilitatea de a exporta cereale, în special grâu, așa cum ar trebui să se desfășoare, și de aici începe un fel de efect de domino care se va duce până în Africa, până în America de Sud, în Asia. Temele sunt extrem de sensibile, le vom discuta și vom căuta soluții. România poate să ofere un sprijin semnificativ. Deja o parte importantă de grâu este exportată din Ucraina prin România. Cu ajutorul nostru sunt multe scutiri pe care le acordăm și ajutoare semnificative pentru a înlesni această cale. Însă trebuie făcut mult mai mult, și la aceste chestiuni vom lucra împreună și le vom discuta.
Avem și alte teme, unele de asemenea foarte sensibile pentru populație – energie, prețurile la energie. Vom discuta mâine acest complex de energie, securitate energetică. Trebuie să găsim soluții pentru a ne deconecta de resursele Federației Ruse, dar, pe de altă parte, pentru a menține prețurile la energie la un nivel competitiv și, în definitiv, la un nivel pe care oamenii îl pot plăti.
Avem o temă care va fi discutată mâine. Este vorba despre securitate și apărare. Noi dorim să îmbunătățim performanța industriei de apărare europene. Pentru acest lucru există bani disponibili. Sigur, România are interesul de a fi parte din acest demers și noi sprijinim toate eforturile, cu o remarcă importantă: orice se face în domeniul securitate și apărare trebuie făcut în complementaritate și în corelare cu NATO, altfel lucrurile devin greu de coordonat.
Astea ar fi primele chestiuni pe care am vrut să le prezint acum, practic în deschiderea sesiunii speciale. La final, ca de obicei, veți primi toate informațiile despre ce s-a hotărât în definitiv după două zile de discuții.
Dacă aveți acum câteva întrebări – scurte, v-aş ruga.
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Domnule Președinte, pentru că aţi luat deja pulsul primelor discuții în Consiliu, cât de departe sau cât de aproape suntem de un acord privind embargoul în legătură cu petrolul rusesc, cât de afectată sau pregătită este România în acest sens și, dacă îmi permiteți pe tematica energie, cum vede România poziția Parlamentului European de a încerca un vot care să excludă gazele și energia nucleară din taxonomie, mai ales în contextul în care și dumneavoastră menționați cât de importantă este terminarea dependenței Europei de hidrocarburile rusești?
Președintele României: Acum, vom vedea cum curge discuția. Deocamdată nu s-a ajuns la un acord pe acest embargo, dar majoritatea statelor doresc să continuăm pe pachetul 6 de sancțiuni. Vom vedea dacă vom reuși să-i convingem pe toți. Este posibil să se introducă o așa-numită clauză de temporizare, adică să hotărâm pachetul de embargo, cum l-aţi numit, sancțiuni, însă unele să poată fi decalate în timp, ca unele economii naționale care depind de importurile din Rusia să aibă timp să-și găsească o aprovizionare alternativă. Iar în ce privește modificările pe taxonomie, știm cu toții că nu toată lumea a fost de acord cu această taxonomie care include pe tranziție gaz și nuclear. Însă majoritatea – și aici nu a fost nevoie de consens – a fost de acord cu această taxonomie, deci nu pornesc de la premisa că rezultatul comunicării Comisiei se va schimba în Parlament. Sigur, sunt unii împotrivă, cum pentru noi este vital să rămână gazul și nuclearul în mixul energetic, cum este și pentru – cum am spus – o majoritate care a hotărât că este bine așa.
Jurnalist: Premierul maghiar Viktor Orbán, se știe, este cel care se opune cu veto acestui embargou care se discută, acestui al șaselea pachet de sancțiuni. Astăzi a fost foarte critic la adresa Comisiei Europene și aș dori să ne spuneți ce v-a spus și dumneavoastră, dacă această opoziție este una mai degrabă tranzacțională, dacă ar dori ceva în schimb, și aici mă refer la faptul că Ungaria este blocată de la fondurile din PNRR, din cauza nerespectării statului de drept.
Președintele României: Acum, în timpul discuțiilor nu o să relatez ce se discută, când vom termina discuția vom ști dacă avem sau nu pachetul și atunci vom face o comunicare pe temă. Ce negociază însă în detaliu fiecare stat membru cu Comisia, asta este o chestiune care cel interesat poate s-o relateze sau nu. Noi nu avem informații certe despre ce ar fi negociat x sau y și aceste negocieri nici nu sunt destinate publicului.
Jurnalist: Dacă îmi permiteți o întrebare pe intern. Se tot vorbește în ultima perioadă despre acea introducere a taxei, fie pe supravenituri, taxe pe averi sau impozitului progresiv. Dacă ați discutat cu premierul această posibilitate, în condițiile în care inclusiv ministrul de Finanțe a lăsat de înțeles că este una dintre soluțiile care va fi propusă coaliției de guvernare și, în plus, există și acel grup de lucru la nivelul coaliției de guvernare care să propună soluții, poate chiar ce a impozitului progresiv.
Președintele României: Discuții evident sunt și este ușor de înțeles de ce sunt aceste discuții, în condițiile în care bugetul de stat trebuie să fie în posibilitatea de a finanța toate subvențiile care au fost decise, de exemplu, în sectorul energetic. Este nevoie, pe de cealaltă parte, de venituri și toată lumea caută venituri în plus, însă la acest moment nu există o decizie la nivelul coaliției pentru a schimba sistemul de impozitare și nu cred că se va întâmpla foarte curând, dar nu este după părerea mea greșit să fie luate în discuție diferite variante posibile, însă românii nu trebuie să trăiască cu teama că mâine se schimbă sistemul de impozitare și dintr-o dată trebuie să plătească mai mult. Aceste lucruri deocamdată rămân cum sunt stabilite și discuțiile care se poartă în mod nu neapărat cu titlul de noutate, dar ele se poartă mai mult la televizor decât în coaliție, deci, nu există o decizie politică pe creșterea impozitului sau a taxării și Guvernul s-a angajat să nu crească impozitarea, ceea ce așa va rămâne.
Jurnalist: Aș avea două întrebări, revenind la subiectul discuțiilor de aici. Aveți o experiență vastă în astfel de negocieri și voiam să vă întreb ce se întâmplă dacă nu se ajunge la un acord pe acest pachet de sancțiuni. Ce spune asta despre unitatea Uniunii Europene și despre faptul că o țară, exact cum au spus și colegii – este vorba despre Ungaria –, se pune de-a curmezișul unei decizii atât de importante.
Președintele României: Acum, vedeți că în Uniune există interesul general al Uniunii, dar trebuie să admitem faptul că există și interesul național. De aceea, există diferite forme de majorități sau de a vota anumite spețe, în Consiliu nu se votează pe majoritate, în Consiliul nostru, ci se discută în consens. Dacă toată lumea este de acord se ia decizia, dacă nu este toată lumea de acord decizia nu se ia. Dacă nu se ajunge la o înțelegere astăzi sau mâine pe pachetul şase de sancțiuni, deocamdată nu se va întâmpla nimic, ci se va continua negocierea până când se găsește o formă care este acceptabilă.
Trebuie să înțelegem cu toţii, nevoia unor noi sancţiuni este recunoscută de toată lumea. Vorbim însă concret de tehnicități, ce fel de sancţiuni, ce se sancționează, unde se impune un embargou şi unde nu se impune. Dacă astăzi şi mâine nu se ajunge la o concluzie, discuția va continua cu Comisia şi se va relua la o dată ulterioară, ceea ce, sigur, nu ar fi foarte bine, dar nu ar fi nici o catastrofă, ca să mă exprim așa. Iar unitatea este nezdruncinată, noi mergem împreună în această chestiune și anumite speculații care vin, că se rupe unitatea Uniunii Europene și că ne vom despărți, acestea sunt speculații care trebuie să spun că sunt alimentate de narativul rusesc. Nu se va întâmpla așa ceva.
Jurnalist: Şi aş mai avea o a doua întrebare, legată de ajutorul pentru Ucraina, deja se vorbește în anumite capitale că ajutorul militar pe care și-l mai permit statele să îl trimită Ucrainei este pe terminate și voiam să vă întreb ce se poate face în acest sens și dacă se discută sau intenționați să discutați şi acest subiect. Mulţumesc!
Președintele României: Nu am discutat aceste chestiuni.
Jurnalist: Guvernul a propus de curând, de fapt coaliția de guvernare, noi măsuri de sprijin pentru populație. Cum vedeți dumneavoastră aceste măsuri și ce impact ar putea avea ele și dacă credeți că prin aceste măsuri ar putea avea efecte asupra deficitului bugetar, care a fost negociat cu Comisia Europeană?
Președintele României: Haideți să începem cu ultima parte. Deficitul, da, a fost negociat, dar este o asumare a coaliției și a Guvernului că atât va fi în acest an. Nu despre asta vorbim, vorbim despre câteva măsuri care vin în sprijinul populației în condițiile unei inflații destul de mari, inflație care este cauzată în definitiv de acest război al Rusiei împotriva Ucrainei. Am mai spus acest lucru și în continuare sunt convins că așa este. Sigur, în detaliu putem să discutăm orice, dar grosso modo cauza întregii crize economice, a inflației, a prețurilor la energie este acest război purtat de Rusia și președintele Putin împotriva Ucrainei. În aceste condiţii, Guvernul şi coaliția, corect, au constatat că oamenilor le este din ce în ce mai greu și este nevoie de ceva măsuri pentru a veni în special în sprijinul cetățenilor mai vulnerabili. În această idee a fost decis noul pachet de sprijin și cred că au făcut un lucru bun. Nu putem să facem abstracție de o inflație care, practic, mănâncă din venitul fiecărui român. Însă calculul a fost făcut în așa fel încât să nu afecteze deficitul.
Jurnalist: Aș dori să vă întreb dacă la acest summit se va discuta despre declanșarea procedurilor de modificare a tratatelor europene, așa cum își doreau președintele francez Emmanuel Macron și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și cum se poziționează România vizavi de acest subiect?
Președintele României: Nu, nu se va discuta așa ceva nici la acest Consiliu, nici la următorul Consiliu. Declanșarea modificărilor tratatelor este un proces extrem de complicat şi nu cred că politic există la acest moment condițiile întrunite pentru a declanșa cu succes așa ceva.
România s-a poziționat după părerea mea foarte bine. Înțelegem nevoia unor schimbări și nu ne opunem deloc, însă trebuie să luăm lucrurile pas cu pas, cum a spus cineva. Acum e bine să facem lucrurile care pot fi făcute repede, acum, fără să modificăm tratatele. În paralel să începem discuțiile politice, între grupurile politice, pentru a vedea ce este posibil. Nu dorește nimeni să se ajungă la a repeta faza cu Constituția europeană, care la momentul respectiv, este vorba de acum mai mulți ani, a început cu foarte mult entuziasm și s-a terminat cu nimic, fiindcă în anumite state membre a fost nevoie de referendum și cetățenii au votat pur și simplu împotrivă. Nu dorește nimeni să repete un astfel de eșec, a fost un mare eșec la vremea respectivă. Şi de aceea lumea este mai precaută când vine vorba despre modificarea tratatelor. Dar până atunci se pot face foarte multe lucruri fără a modifica tratatele, lucruri care vin, sigur, în sprijinul cetățeanului, în sprijinul statelor membre și în sprijinul economiilor naționale.
Mulțumesc! Vă doresc o seară bună!
NU UITA!
Esti martorul unui eveniment sau ai informaţii care ar putea deveni o ştire?
Trimite-ne un mesaj la numărul 0742.566.653, WhatsApp, Signal sau Telegram
ZIUA ONLINE ZIARUL CARE ȚINE CU ROMÂNUL
Reclame: https://ziuaonline.com/reclame/
Pagină: https://www.facebook.com/ziuaonlinesb/
Grup: https://www.facebook.com/groups/918635891535002/
ZIUA ONLINE PREZENTĂ LA DATORIE!