Guvernul a adoptat bugetul pe 2026 și majorarea salariului minim de la 1 iulie

1. PROIECTE DE LEGI

1. PROIECT DE LEGE pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2026

Prin proiectul legii pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2026 se aprobă următoarele plafoane obligatorii:

• – Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent din produsul intern brut, este de minus 6,2% în anul 2026 și de minus 5,1% în anul 2027;
• – Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent din produsul intern brut, este de 8,2% în anul 2026 și de 7,9% în anul 2027;
• – Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, pentru sfârșitul anului 2026, este de 62,5% din PIB;
• -Plafonul privind finanțările rambursabile, care pot fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 3.000 milioane lei;
• – Plafonul privind tragerile din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ – teritoriale este în sumă de 3.000 milioane lei.

De menționat că valoarea aferentă finanțărilor rambursabile, care poate fi autorizată anual pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum:

• – 50 milioane lei, în cazul comunelor;
• – 100 milioane lei, în cazul orașelor;
• – 150 milioane lei, în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului București și județelor.
• – Plafonul privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor și de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale este de 25.000 milioane lei;
• – Soldul primar al bugetului general consolidat pentru anul 2025 este de minus 66.952,1 milioane lei;
• – Soldul structural pe anul 2025 este estimat la minus 5,4% din P.I.B.

Proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului.

2. PROIECT DE LEGE privind bugetul de stat pe anul 2026

Proiectul legii bugetului de stat pentru 2026 este construit pe următorul cadru macroeconomic:

• – Creșterea economică este estimată la 1,0.
• – Produsul intern brut în prețuri curente este estimat la 2.045,2 mld. lei, în condițiile unui deflator de 6,1%.
• – Câștigul salarial mediu net lunar este prognozat să se majoreze cu 5,5%.
• – Inflația va avea un ritm descrescător, așteptându-se să atingă o rată medie anuală de 6,5%.

Obiectivele generale ale construcției bugetare

• Consolidarea sustenabilității finanțelor publice în România.

• Asigurarea unui ritm anual susținut de investiții publice

• Asigurarea predictibilității sistemului fiscal

• Relansarea economică prin măsuri de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii precum și a mediului de afaceri.

• Asigurarea stabilității economice pe termen lung

Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la 736,5 miliarde lei, cheltuielile bugetului general consolidat sunt estimate la 864,3 miliarde lei, respectiv 42,3% din PIB, iar deficitul bugetar este estimat la 127,7 miliarde lei, reprezentând 6,2% din PIB.

Măsurile avute în vedere la estimarea cheltuielilor sunt:

• Menținerea cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, inclusiv indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025;

• Menținerea cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2025, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;

• Acordarea indemnizației de hrană de 347 lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2026, numai pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei net. De acest drept nu beneficiază personalul căruia i se acordă alte drepturi de hrană, potrivit legislației specifice;

• Compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 90 de zile după prestarea muncii suplimentare, în anul 2026, a muncii suplimentare efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție, de conducere și de înalți funcționari publici, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru;

• Acordarea de vouchere de vacanţă în cuantum de 800 lei, pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 lei, pentru perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026;

• Necompensarea în bani, la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, a concediilor neefectuate aferente anului 2026;

• Neacordarea în anul 2026 de premii/prime/ore suplimentare/bonusuri sau alte drepturi de natura similară, bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă;

• Menținerea la nivelul lunii decembrie 2025 a contribuției pentru personalul neclerical;

• Menținerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2025;

• Menținerea cuantumului compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană, a valorii financiare anuale a normelor de echipare şi a valorii financiare a drepturilor de echipament la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025;

• Plata sumelor stabilite în favoarea personalului bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2026, să se realizeze după o procedură similar celei stabilită pentru hotărârile judecătorești devenite executorii până la data de 31 decembrie 2025;

• Întreg personalul plătit din fonduri publice să beneficieze numai de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.714/2018, respectiv 23/de lei/zi;

• Neacordarea de ajutoare, indemnizații sau alte drepturi la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă/serviciu, încetarea mandatului ori la trecerea în rezervă;

• Menținerea în plată la nivelul lunii decembrie 2025 a tuturor categoriilor de indemnizații acordate potrivit legii pentru: veteranii și văduvele de război, persoanele persecutate din motive politice, artiști interpreți, academicieni, rente viagere pentru sportivi și altele asemenea;

• Menţinerea în anul 2026 în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025 a alocațiilor de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

• Menţinerea cuantumului lunar al indemnizaţiei de merit prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare, la nivelul din luna decembrie 2025, de 6.240 lei;

• Acordarea de reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport;

• Interzicerea achiziţionării, preluării în leasing sau închirierii de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică, de către autoritățile și instituțiile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare;

• Menținerea în plată a pensiilor din sistemul public de pensii precum și a celor din sistemul special de pensii la nivelul lunii decembrie 2025;

• Menținerea la nivelul de 81 lei a punctului de referință în funcție de care se calculează cuantumul pensiilor în sistemul public de pensii;

• Menținerea valorii indicatorului social de referinţă la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2025;

• Menținerea acordării beneficiului pentru studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate, de tarife reduse cu 90% pentru transportul intern auto şi pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, doar pe distanţa/rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituţia de învăţământ superior la care studentul este înmatriculat;

• Menținerea acordării beneficiului pentru studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate, de tarife reduse cu 90% pe mijloacele de transport local în comun şi transportul cu metroul, în localitatea în care îşi are sediul instituţia de învăţământ superior la care studentul este înmatriculat;

• Acordarea indemnizațiilor stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în situația de refugiat, expulzat sau strămutat în altă localitate, a fost evacuată din locuinţa pe care o deţinea, precum şi pentru copiii celor decedați, dispăruți sau exterminați în trenul morţii, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populaţiei minoritare, în timpul deportării în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării în altă localitate, în timpul evacuării din locuinţa pe care o deţinea, în timp ce a făcut parte din detaşamentele de muncă forţată, începând cu data de 1 ianuarie 2027;

• Prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional până la data de 1 ianuarie 2027;

• Prorogarea termenului prevăzut la art. 210 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu completările ulterioare, pentru data de 1 ianuarie 2027 (indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean);

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 864,3 mld. lei, respectiv 42,3% din PIB, pentru anul 2026, față de 808,7 mld lei, respectiv 42,4% din PIB, în anul 2025, în scădere, în principal ca urmare a măsurilor adoptate pentru reducerea deficitului bugetar.

• Cheltuielile de personal sunt în sumă de 168,3 mld lei, respectiv 8,2% din PIB pentru anul 2026, față de 167,7 mld. lei, respectiv 8,8% din PIB pentru anul 2025, cu o diminuare ca pondere în PIB de 0,6 puncte procentuale pe fondul măsurilor adoptate de Guvern în sectorul administrației publice, orientate spre eficientizarea aparatului public și temperarea ritmului de creștere al cheltuielilor curente.

• Cheltuielile cu bunurile și serviciile sunt în sumă de 105,3 mld. lei, respectiv 5,2% din PIB pentru anul 2026, față de 100,6 mld. lei, respectiv 5,3% din PIB în anul 2025, cu o diminuare de 0,1 puncte procentuale în PIB. Stabilizarea acestor cheltuieli reflectă efortul Guvernului de a limita creșterea cheltuielilor curente și de a utiliza mai eficient resursele publice.

• Cheltuielile cu asistența socială sunt în sumă de 249,2 mld lei, respectiv 12,2% din PIB în anul 2026, față de 250,9 mld lei, în anul 2025, respectiv 13,1% din PIB cu o diminuare de 0,9 puncte procentuale, evoluție determinată în principal de creșterea estimată a economiei.

• Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească în anul 2026 cu aproximativ 10,3 mld. lei, de la 50,5 miliarde lei in 2025 la 60,8 miliarde lei. Evoluția reflectă atât costurile finanțării deficitului bugetar acumulat în anii anteriori, cât și menținerea unui nivel încă ridicat al ratelor de dobândă pe piețele financiare. În aceste condiții, cheltuielile cu dobânzile ajung la o pondere de aproximativ 3,0% din PIB, în contextul în care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB.

Bugetul pentru 2026 pune investițiile în centrul politicii economice. Volumul total al investițiilor ajunge la aproximativ 164,0 miliarde lei, cu aproape 25,8 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridică ponderea acestora la peste 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent.

Cea mai mare parte a acestor investiții este susținută din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde lei, adică aproximativ două treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene crește cu peste 40% față de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finanțărilor din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență și instrumentul SAFE pentru consolidarea capacităților de apărare. Din această sumă, aproximativ 6 miliarde lei reprezintă avansuri pentru proiectele finanțate prin SAFE, prin care România poate beneficia până în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro. Fondurile vor susține atât programe de înzestrare militară, cât și dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare duală, inclusiv proiecte strategice de infrastructură de transport în zona de est a României, precum Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni.

PNRR rămâne o componentă esențială a bugetului pentru 2026. România mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeană, iar multe dintre proiecte se află deja în stadii avansate de implementare. Până în august 2026 trebuie finalizate investiții majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructură spitalicească și investiții în energie, eficiență energetică și mobilitate urbană.

Structura fondurilor dedicate investițiilor:

• Fonduri externe nerambursabile post-aderare: 51,3 mld. lei (+42% față de anul 2025)

• PNRR – granturi: 41,4 mld. lei (+43% față de anul 2025)

• PNRR – împrumuturi: 12,0 mld. lei (se mențin la același nivel)

• SAFE – împrumuturi: peste 6 miliarde lei avansuri (autostrada Moldovei + echipamente și tehnică militară)

• Programe cu finanțare rambursabilă: 2,4 mld. lei (+40 % față de anul 2025)

• Programe naționale de finanțare (inclusiv apărare): 56,8 miliarde lei (se mențin aproximativ la același nivel)

De la bugetul de stat se alocă sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea următoarelor cheltuieli ale autorităților administrației publice locale:

• 11.324,9 milioane lei pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav acordate în baza prevederilor art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

• 4.159,3 milioane lei pentru finanțarea sistemului de protecție a copilului și a măsurilor de protecție de tip centre de zi și centrelor rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap, căminelor pentru persoane vârstnice, centrelor de zi de îngrijire și recuperare, unităților de îngrijire la domiciliu, indemnizațiilor îngrijitorilor informali;

• 2.607,7 milioane lei pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat;

• 3.714,6 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale;

• 1.531,1 milioane lei pentru finanțarea Programului naţional „Masă sănătoasă”, potrivit prevederilor art.LI alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.156/2024;

• 915,6 milioane lei pentru finanțarea învățământului particular sau confesional acreditat, repartizate pe județe potrivit propunerilor Ministerului Educației și Cercetării, pentru finanțarea cheltuielilor cu salarii, bunuri și servicii, burse și drepturi copii cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul particular;

• 880,0 milioane lei pentru finanţarea drumurilor judeţene şi comunale;

• 876,4 milioane lei pentru finanțarea gratuității acordate elevilor la transportul public local și metropolitan;

• 829,5 milioane lei pentru drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul special și de masă;

• 509,0 milioane lei cheltuielile determinate de implementarea Programului pentru şcoli al României, în perioada ianuarie–iunie a anului şcolar 2025 – 2026;

• 166,2 milioane lei pentru cheltuielile cu bunuri și servicii pentru întreținerea curentă a unităților de învățământ special și centrelor județene de resurse și asistență educațională;

• 64,1 milioane lei pentru finanțarea stimulentului educațional, sub formă de tichete sociale acordate copiilor din familii defavorizate în scopul stimulării participării în învăţământul preşcolar stabilit de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate;

Subvenții de la bugetul de stat în sumă de 35.983,3 milioane lei, din care, în principal, pentru: 

• • 7.000,0 milioane lei pentru finanțarea Programului național de investiții ~Anghel Saligny~ și Programului National de Dezvoltare Locală;

  • 19.614,6 milioane lei pentru implementarea investițiilor specifice locale prin PNRR;

  • 5.593,5 milioane lei – susținerea derulării proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile postaderare implementate la nivelul unităților administrativ-teritoriale;

  • 435,0 milioane lei pentru finanțarea acțiunilor privind reducerea riscului seismic;

  • 400,0 milioane lei pentru retehnologizarea centralelor termice;

  • 600,0 milioane lei pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri;

  • 510,3 milioane lei pentru subvenții de la bugetul de stat pentru spitalele de subordonare locală;

  • 450,0 milioane lei pentru finanțarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap.

Proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului.

3. PROIECT DE LEGE privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2026

Bugetul asigurărilor sociale pe anul 2026 este construit cu venituri totale de 159.129,5 milioane lei, din care 158.743 milioane lei sunt aferente sistemului public de pensii (99,8%) şi 386,5 milioane lei aferente sistemului asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale (0,2%).

Subvenția primită de bugetul asigurărilor sociale de stat de la bugetul de stat este în sumă de 31.419,2 milioane lei.

Cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat sunt de 158.908,9 milioane lei, din care 158.743 milioane lei pentru sistemul public de pensii (99,9%) şi 165,9 milioane lei pentru sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale (0,1%).

Fondurile destinate plăţii pensiilor din sistemul public de pensii pentru anul 2026 sunt în sumă de 154.755 milioane lei, respectiv 7,6% din PIB.

Veniturile totale ale bugetului asigurărilor pentru şomaj pentru anul 2026 au fost estimate la 4.030 milioane lei, din care 3.412,8 milioane lei sunt aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj (84,7%) şi 617,1 milioane lei aferente fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale (15,3%).

Prin bugetul asigurărilor pentru şomaj s-a prevăzut, în anul 2026, finanţarea unor cheltuieli în sumă totală de 3.425,7 milioane lei, din care 3.038,4 milioane lei sunt aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj (88,7%) şi 387,3 milioane lei fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale (11,3%).

Sistemul asigurărilor pentru șomaj este programat pentru anul 2026 cu un excedent în sumă de 374,4 milioane lei, iar Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale este programat cu un excedent de 229,8 milioane lei.

Proiectul de lege a fost adoptat de Guvern și urmează să fie transmis spre dezbatere și aprobare Parlamentului.

Proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului.

2. ORDONANȚE DE URGENȚĂ

1. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea art. XXI alin. (1) din Legea nr. 14/2025 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative

Guvernul a aprobat prelungirea cu un an a termenului pentru depunerea certificatului de competență lingvistică de către solicitanții cetățeniei române, în vederea prevenirii de consecințe juridice majore pentru persoanele care au cerut redobândirea cetățeniei după intrarea în vigoare a Legii nr. 14/2025. Această prelungire nu afectează termenele legale de soluționare a cererilor, conform Legii nr. 21/1991, cu modificările aduse prin Legea nr. 14/2025.

Decizia reprezintă o măsură proactivă pentru aplicarea echitabilă a prevederilor Legii nr. 14/2025, care permitea depunerea certificatului lingvistic până la 15 martie 2026. Nerespectarea acestui termen conduce la respingerea cererii de către președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie.

În practică, capacitatea instituțiilor de a elibera certificate lingvistice este limitată, multe desfășurând examinări doar cu prezență fizică. Numărul certificatelor B1 emise după intrarea în vigoare a Legii nr. 14/2025 este redus, în timp ce cererile de redobândire a cetățeniei rămân semnificative. Din totalul cererilor, 41% au fost depuse de cetățeni ai Republicii Moldova, ceea ce evidențiază necesitatea corelării obligațiilor solicitanților cu capacitatea administrativă a instituțiilor emitente.

Conform reglementărilor legale, acordarea cetățeniei române este condiționată de cunoașterea limbii române. Aceasta sprijină integrarea noilor cetățeni, consolidând apartenența la națiune, coeziunea socială și solidaritatea cetățenilor și reprezintă un indicator principal al integrării solicitantului.

2. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind modificarea şi completarea unor acte normative

Guvernul a aprobat, printr-o ordonanță de urgență, modificarea și completarea unor acte normative. Actul normativ are trei componente importante: consolidarea cadrului normativ privind examinarea investițiilor străine, reducerea termenelor pentru obținerea unor avize de mediu, precum și pentru apărarea împotriva incendiilor, în condițiile menținerii unor condiții riguroase de protecție a populației.

Consolidarea legislației privind examinarea investițiilor străine

Prin această ordonanță se creează un cadru mai clar, mai predictibil și mai prietenos pentru investiții, care să sprijine relansarea economică și creșterea competitivității României, asigurând, totodată, capacitatea statului de a gestiona eficient riscurile de securitate, în deplină concordanță cu evoluțiile și exigențele cadrului european.

Mecanismul de examinare a investițiilor este un instrument obligatoriu la nivelul Uniunii Europene, instituit prin Regulamentul (UE) 2019/452, care impune tuturor statelor membre să aibă un mecanism național funcțional și să coopereze sistematic cu celelalte state membre și cu Comisia Europeană.

Astfel, procedura de depunere a cererilor de examinare de către investitori va fi complet digitalizată, fiind pusă la dispoziție o platformă digitală dedicată, dezvoltată de STS, prin intermediul căreia cererile vor fi depuse exclusiv online.

Taxa de examinare va fi redusă la jumătate, de la 10.000 de euro, cât este în prezent, la 5.000 de euro. Activitatea se va autofinanța, iar surplusul va fi vărsat la bugetul de stat la sfârșitul anului.

Procedura administrativă va fi simplificată și scurtată. Dacă în prezent durata totală a analizei și a emiterii documentelor de autorizare către investitor este de 125 de zile, acest termen se va reduce la mai mult de jumătate, respectiv la 60 de zile calendaristice, iar termenul de analiză va fi micșorat de la 60 de zile calendaristice la 45 de zile calendaristice.

Numărul de membri cu drept de vot ai Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe va fi redus de la 9, câți sunt în prezent, la 7 membri.

Termene mai scurte pentru evaluarea impactului asupra mediului

O altă componentă a proiectului de OUG introduce modificări prin aplicarea cărora se va obține o reducere de 40 de zile a timpului maxim alocat pentru luarea deciziei în cadrul celor două etape din procedura de evaluare a impactului asupra mediului, respectiv etapa de evaluare inițială și etapa de încadrare.

Ordonanța introduce o serie de termene pentru pașii administrativi parcurși de autoritatea competentă pentru protecția mediului în etapele procedurale, respectiv:

• • Termenul de maxim 15 zile pentru parcurgerea etapei de analiză inițială se reduce la 10 zile;
• • Termenul de 20 de zile pentru autoritățile care fac parte din Comisia de Analiză Tehnică pentru analiza memoriului de prezentare, transmis de titular în vederea parcurgerii etapei de încadrare, pentru formularea unui punct de vedere, se reduce 15 zile;
• • Termenul de maximum 90 de zile pentru luarea unei decizii în etapa de încadrare se reduce la 60 de zile.

Actul normativ consolidează și procesul de digitalizare în domeniul protecției mediului, prin dezvoltarea unui nou sistem informatic național pentru evidența și raportarea datelor și informațiilor de mediu. Platforma va permite transmiterea electronică a documentațiilor, urmărirea în timp real a stadiului procedurilor și o gestionare mai eficientă și transparentă a fluxurilor administrative. Noul sistem va contribui la reducerea birocrației, la creșterea trasabilității deciziilor și la îmbunătățirea calității datelor de mediu, în beneficiul operatorilor economici, al autorităților și al publicului.

Măsuri mai clare și mai ferme pentru apărarea împotriva incendiilor

O altă măsură se referă la introducerea unor reglementări mai clare și simplificate, precum și la stabilirea unor responsabilități mai ferme privind securitatea la incendii.

În privința procedurilor de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu, se propune ca termenul de soluționare a avizelor să scadă de la maxim 21 zile la maxim 15 zile, iar în cazul investițiilor din fonduri UE sau a revenirii la documentații, termenul să fie de maxim 5 zile lucrătoare. Dacă autorizația nu este emisă în termen și documentația este completă, se eliberează un acord provizoriu pe 60 de zile, pe baza unei declarații pe proprie răspundere și se va face verificare obligatorie în teren.

De asemenea, actul normativ prevede indicatori de performanță stabiliți în mod unitar la nivel național, răspunderea directă a inspectorului-șef pentru nerespectarea termenelor de emitere a avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu și stabilește că întârzierea în soluționarea cererilor sau nerespectarea termenelor constituie abatere disciplinară, putându-se ajunge până la trecerea în rezervă.

Un alt aspect important îl reprezintă digitalizarea. Ordonanța de urgență prevede că, în locul depunerii cererilor și documentațiilor preponderent în format letric, acestea vor fi transmise exclusiv în format electronic. Documentația va fi stocată în format digital și, totodată, se introduce posibilitatea redistribuirii dosarelor între inspectorate, în vederea respectării termenelor de soluționare.

O altă noutate introdusă este aceea că IGSU va certifica proiectele-tip repetitive prin eliberarea unui acord central, iar inspectoratele județene vor aplica acordul central. Astfel, va exista coerență națională prin uniformizarea deciziei și nu va mai exista situația în care același tip de proiect este avizat de zeci de ori în județe diferite, uneori cu soluții contradictorii.

Pentru situațiile în care autorizația deja există și apar diverse defecțiuni, caz în care se ajungea la pierderea automată a autorizației și închiderea imediată, chiar și pentru probleme tehnice minore, actul normativ propune suspendare temporară a autorizației, nu anulare automată, și termene clare de remediere: până la 30 zile (extensibil justificat) și ridicare rapidă a suspendării după remediere (max. 5 zile). Astfel, se evită închiderile abuzive și se menține siguranța în exploatare fără distrugerea activității economice.

Cât privește sancțiunile, se trece de la amenzi necorelate cu gravitatea faptelor și avertismentul aplicat frecvent, ceea ce conduce la un slab efect preventiv, la amenzi crescute (până la 100.000 lei), oprirea funcționării pentru încălcări grave, fără avertisment la fapte grave și încadrarea în categoria contravențiilor penale pentru reluarea activității fără drept.

De asemenea, actul normativ cuprinde o serie de reglementări fiscal-bugetare și administrative necesare pentru consolidarea veniturilor bugetului de stat:

• Impozitul pe venit aferent declarației unice, încasat la bugetul de stat în perioada 1 martie 2026 – 31 decembrie 2026, se reține integral la același buget şi nu se redistribuie;

• Se reglementează un mecanism de virare parțială la bugetul de stat a veniturilor provenite din rovinietă și din sistemul TollRO, prin care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. virează lunar 50% din sumele încasate, începând cu 1 septembrie 2026, într-un cont distinct de venituri ale bugetului de stat deschis pe codul de identificare fiscală al CNAIR, în termen de 5 zile lucrătoare ale lunii următoare încasării.

• Începând cu data de 1 ianuarie 2027 situațiile privind monitorizarea numărului de posturi şi a cheltuielilor de personal se vor realiza prin intermediul Sistemului Național de Raportare;

• Sumele pentru sprijinirea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naţionale se stabilesc prin diminuarea cu 10% a prevederilor aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2025, nr. 9/2025;

• Se actualizează cadrul de finanțare al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în sensul utilizării veniturilor proprii pentru finanțarea activităților curente, a investițiilor și a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile.

Prin aceste reglementări se asigură aplicarea unitară a unor facilități fiscale prevăzute recent în legislație, se îmbunătățește cadrul de finanțare a unor instituții publice și se simplifică procedurile administrative de monitorizare a numărului de posturi și a cheltuielilor de personal în sectorul bugetar.

3. HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată

Guvernul a aprobat Hotărârea pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care prevede majorarea nivelului acestuia la 4.325 lei lunar începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent.

Comunicatul Ministerului Muncii: https://mmuncii.gov.ro/salariul-de-baza-minim-brut-pe-tara-garantat-in-plata-se-majoreaza/

2. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1094/2025 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea creșterii accizei la motorina utilizată drept combustibil pentru motor

Guvernul a aprobat prelungirea, până la sfârșitul acestui an, a schemei de ajutor de stat pentru compensarea creșterii prețului la motorină prin compensarea parțială a accizei la motorina utilizată drept combustibil de motor de către operatorii de transport.

Peste 6.200 de operatori economici pot beneficia de acest ajutor pentru motorina cumpărată până la 31 decembrie 2026, sub formă de grant, de la data intrării în vigoare a hotărârii aprobate astăzi de Guvern, până la 30 aprilie 2027.

Schema de ajutor de stat este în valoare de peste 650 de milioane de lei.

Măsura are în vedere continuării susținerii mediului de afaceri, în actualul context generat de creșterea prețului la motorină, sprijinirea firmelor de transport pentru a reduce impactul fluctuațiilor prețului motorinei asupra costurilor de operare, menținerea competitivității operatorilor români și asigurarea continuității serviciilor de transport.

De asemenea, se vizează limitarea efectelor negative ale volatilității piețelor internaționale de energie.

Compensarea creșterii prețului la motorină prin compensarea parțială a accizei se acordă astfel:

1. • Pentru motorina achiziționată în intervalul 1 octombrie 2025 – 31 decembrie 2025 – 40 de bani pe litru

   • Pentru motorina achiziționată în intervalul 1 ianuarie 2026 – 31 martie 2026 – 65 de bani pe litru

   • Pentru motorina achiziționată în intervalul 1 aprilie 2026 – 31 decembrie 2026 – 85 de bani pe litru

Pentru motorina achiziționată în perioada 1 aprilie 2026– 31 decembrie 2026, există și o valoare de 1.954,29 lei la 1.000 de litri.

Plățile se fac din bugetul Ministerului Finanțelor, în limita bugetului alocat schemei.

Firmele trebuie să aibă un cont special la Trezorerie pentru subvenții și transferuri, ca să primească banii.

Ministerul Finanțelor și Ministerul Transporturilor vor analiza trimestrial condițiile pieței și contextul economic și pot modifica valoarea ajutorului de stat.

Cererile aflate în curs de analiză la data intrării în vigoare a hotărârii aprobate se vor soluționa conform regulilor vechi.

Sintagma „compensarea creșterii accizei la motorină” din Hotărârea Guvernului nr. 1094/2025 se înlocuiește cu „compensarea creșterii prețului la motorină prin compensarea parțială a accizei”

📢 ZIUA ONLINE – Presa care nu cere voie

💪 Nu mă tem! Nu mă opresc! Nu mă vând!
✊ Ziua Online este bastionul celor care nu au voie să vorbească!
🖊 Scriu pentru cei abuzați și pentru adevăr.

📩 Ai imagini sau informații care pot deveni o știre?
Trimite-ne un mesaj: 0742.566.653 (WhatsApp, Signal, Telegram)

🌐 ziuaonline.com – Anchete jurnalistice
📌 Facebook Pagina: facebook.com/ziuaonlinesb
📌 Grup: facebook.com/groups/918635891535002/

✍ Material realizat și asumat de Jurnalist Durbaca Dragoș.

ZIUA ONLINE – Prezentă la datorie!