Declarațiile de presă comune ale Președintelui României, Klaus Iohannis, cu Președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron

15 iunie 2022
15:38

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 15 iunie 2022, la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, declarații de presă comune cu Președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor Președintelui României:

Bună ziua!

Sunt deosebit de bucuros să îl am astăzi ca oaspete pe Președintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron. Vizita dumneavoastră, domnule Președinte, și consultările substanțiale pe care tocmai le-am încheiat sunt o nouă dovadă a relației bilaterale excelente, de Parteneriat Strategic autentic, dintre țările noastre.

Bine ai venit, dragă Emmanuel!

Inclusiv pe fondul crizei generate de agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina, cooperarea noastră pe linie de securitate a cunoscut, în ultima perioadă, o intensificare deosebită, și, pot să spun, foarte bine-venită.

Vă mulțumesc – și cu acest prilej – pentru prezența militarilor francezi în România și pentru asumarea de către Franța a calității de lider al Grupului de luptă NATO din țara noastră, a cărui operaționalizare cât mai rapidă reprezintă o prioritate de prim rang.

De altfel, un loc aparte în discuțiile noastre l-a avut pregătirea Summitului NATO de la Madrid, care va adopta decizii esențiale pentru viitorul Alianței și pentru securitatea noastră comună.

Astfel, am discutat, cu prioritate, despre necesitatea consolidării posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, mai ales, sigur, la Marea Neagră, despre noul Concept Strategic, despre susținerea partenerilor Alianței și perspectivele aderării Suediei și Finlandei.

Evident, am discutat cu Președintele Macron despre preocuparea noastră față de continua deteriorare a situației umanitare din Ucraina. Am prezentat măsurile luate de România pentru refugiații ucraineni care vin în România, precum și sprijinul pe care îl acordăm Ucrainei, inclusiv prin hub-ul de la Suceava, pe care și Franța l-a utilizat în mod intensiv.

O altă temă de interes comun prioritar pentru România și Franța, pe care am abordat-o în cadrul discuțiilor, a fost asigurarea securității alimentare la nivel global, care este profund afectată de blocada impusă abuziv de Rusia porturilor ucrainene, ceea ce împiedică cerealele din această țară să ajungă în multe state din diverse regiuni ale lumii.

România depune eforturi susținute, multidimensionale, în sprijinul Ucrainei, prin oferirea de rute pentru exportul de cereale, inclusiv prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile românești de la Dunăre. Autoritățile noastre caută soluții integrate pentru a face acest tranzit cât mai eficient, inclusiv cu sprijinul partenerilor noștri externi. Am stabilit, astfel, împreună cu domnul Președinte să cooperăm apropiat pentru realizarea acestui obiectiv.

De asemenea, am discutat și despre sprijinul substanțial pe care România și Franța îl acordă Republicii Moldova.

Mă bucur că, după vizita de acum în România, domnul Președinte va ajunge la Chișinău și, în acest context, am discutat despre cum putem ajuta Republica Moldova să facă față multelor provocări cu care se confruntă ca urmare a crizei de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

O importantă inițiativă în acest scop o reprezintă Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova pe care România, Franța și Germania au lansat-o, la Berlin, în aprilie, și am abordat pregătirile pentru conferința de follow-up pe acest subiect pe care România o va găzdui în această vară.

În planul cooperării europene, am salutat rezultatele Președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, din acest semestru, într-un context european securitar, economic și social dificil.

Am abordat și tema securității energetice, inclusiv din perspectiva evoluțiilor din Ucraina și a deciziilor strategice ale Uniunii Europene de eliminare a dependențelor noastre de Federația Rusă. Am subliniat că România este pregătită să-și asume un rol activ în atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii și va depune toate eforturile pentru a asigura reziliența sectorului energetic pe termen lung.

Am avut o discuție cuprinzătoare cu Președintele Macron și cu privire la perspectivele extinderii spațiului Schengen și am explicat așteptarea legitimă a României cu privire la aderare. Am subliniat că extinderea spațiului Schengen va contribui la consolidarea securității și a rezilienței Uniunii în ansamblul său și la întărirea competitivității Pieței Unice, în beneficiul cetățenilor europeni.

Am exprimat încrederea că vom putea conta pe sprijinul Franței pentru deblocarea procesului de aderare a țării noastre la Schengen.

În legătură cu recentele cereri de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, am subliniat sprijinul nostru puternic pentru integrarea europeană a acestor state. În viziunea României, cei trei aspiranți trebuie să beneficieze de cadrul optim de derulare a proceselor de reformă și de o abordare unitară, în conformitate cu propriile merite și cu progresele înregistrate în procesele de reformă. Am susținut importanța unui semnal politic clar privind hotărârea Uniunii Europene de a se angaja cu partenerii pe un traseu ambițios pro-european, care să fie adoptat la Consiliul European din această lună, din iunie.

Cu privire la Balcanii de Vest, am reafirmat sprijinul României pentru adoptarea cât mai curând a deciziei de lansare a negocierilor de aderare cu Albania și Republica Macedonia de Nord.

În încheiere, doresc să îi mulțumesc domnului Președinte pentru vizită și pentru cadrul deschis în care am discutat.

Am convingerea că dialogul nostru dens și eficient va continua, astfel încât să reușim, împreună, să contribuim în mod substanțial la gestionarea crizelor multiple cu care ne confruntăm și să identificăm soluții menite să protejeze și să consolideze siguranța și bunăstarea cetățenilor noștri.

Vă mulțumesc!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Pentru domnul Președinte Iohannis, ați afirmat ceva mai devreme poziția României cu privire la aspirațiile europene ale Moldovei, Ucrainei și Georgiei. Aș dori să vă întreb dacă în cursul consultărilor dumneavoastră cu domnul Președinte Macron și cu alți lideri din Consiliul European se întrevede totuși un consens cu privire la candidaturile eventuale ale acestor trei țări la aderare.

Președintele României: În ce privește solicitarea de aderare a Ucrainei, a Moldovei și a Georgiei, această chestiune a fost discutată în repetate rânduri și este de așteptat ca până la sfârșitul acestei luni să avem o decizie. Comisia lucrează pe această speță, Președinția franceză este extrem de implicată și, după părerea mea, sunt șanse să finalizăm discuția la sfârșitul lui iunie în Consiliu. Eu nu pot să vorbesc decât în numele meu și al României, am spus-o și o voi repeta: după părerea mea, statutul de candidat trebuie acordat cât se poate de repede. Este o soluție care ar fi corectă moral, o soluție care ar fi corectă economic și este o soluție care ar fi corectă din punct de vedere securitar. Vom încerca – Președintele Macron și cu mine am discutat in extenso astăzi această speță – vom încerca să găsim o soluție care este fezabilă și sustenabilă.

Jurnalist: Domnule Președinte Iohannis, geografia ne forțează să jucăm un rol important în stoparea declanșării crizei alimentare pe planetă. Cât de avansate sunt ceea ce însemnă lucrările la infrastructură având în vedere că în momentul de față Ucraina spune că nu transportăm suficient din cauza rușilor?

Președintele României: În ceea ce privește transportul cerealelor din Ucraina înspre piețele internaționale, este clar că ne confruntăm cu o provocare logistică de o amploare epică. România este hotărâtă să joace un rol pozitiv în soluționarea acestei chestiuni și, pentru a găsi cele mai bune soluții logistice, practice, deja Premierul Ciucă a constituit un comitet interministerial și se lucrează intens la găsirea unor soluții. Trebuie să vedem prima dată unde ne aflăm. Aceste trasee logistice, această întreagă logistică de transport de capacitate mare în momentul acesta nu există. Noi suntem în situația să dezvoltăm, nu chiar de la zero, dar de la un nivel destul de redus la un nivel foarte înalt capacitățile de transport. Pentru asta este nevoie să punem în practică rapid anumite proiecte de infrastructură. De exemplu, să aducem o linie de gabarit mare până într-un port, probabil în zona Galați. Este nevoie de a înlesni procedurile pe Dunăre, transportul cu barje pe Dunăre și așa mai departe. Este nevoie de a crește semnificativ capacitatea Portului Constanța pentru a transborda cantități importante de cereale, și multe, multe alte lucruri. Acum, în momentul în care vorbim, deja România joacă un rol semnificativ. Am transportat sute de mii de tone de grâu din Ucraina spre Constanța și de acolo spre piețele lumii, dar, evident, este nevoie de o creștere semnificativă a acestei capacități și suntem, împreună cu partenerii, dispuși și interesați să dezvoltăm rapid aceste căi.