Participarea Președintelui României, Klaus Iohannis, la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro în format extins

8
25 iunie 2021
23:04

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat, în perioada 24-25 iunie 2021, la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro în format extins, desfășurate la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Principalele subiecte aflate pe agenda Consiliului European au vizat gestionarea pandemiei de COVID-19, procesul de redresare economică, problematica migrației, relațiile Uniunii Europene (UE) cu Turcia, relațiile UE cu Federația Rusă, precum și alte aspecte de actualitate ale agendei externe a Uniunii. În urma discuțiilor liderilor europeni, au fost adoptate concluzii.

Un alt subiect discutat a fost cel legat de recentele evoluții din Ungaria referitoare la Legea privind adoptarea unui curs de acțiune mai ferm împotriva persoanelor care comit infracțiunea de pedofilie și amendarea anumitor legi pentru protecția copiilor.

De asemenea, în marja reuniunii Consiliului European, a avut loc un dejun de lucru cu Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, pe tema provocărilor la nivel global.

În ceea ce privește gestionarea pandemiei de COVID-19, în textul de concluzii adoptat liderii au salutat progresele în procesul de vaccinare și îmbunătățirea situației epidemiologice de la nivelul statelor membre, subliniind, totodată, necesitatea continuării procesului de vaccinare și menținerii unei abordări precaute și coordonate cu privire la evoluțiile viitoare. De asemenea, liderii au arătat că progresele înregistrate recent cu privire la propunerile de regulamente vizând Certificatul Digital COVID și amendarea recomandărilor Consiliului privind călătoriile în interiorul și în afara UE vor contribui la facilitarea liberei circulații la nivelul Uniunii. Totodată, șefii de stat și de guvern au reafirmat angajamentul UE privind solidaritatea internațională, precum și necesitatea continuării eforturilor de stimulare a producției globale de vaccinuri.

De asemenea, liderii europeni au avut și un schimb de opinii privind lecțiile învățate în contextul pandemiei de COVID-19 și cu privire la direcțiile viitoare de acțiune pentru consolidarea rezilienței UE, pe baza raportului pregătit de către Comisia Europeană.

În intervenția sa, Președintele Klaus Iohannis a apreciat eforturile întreprinse la nivelul Uniunii cu privire la achizițiile comune de vaccinuri care au contribuit la o gestionare eficientă a situației. Președintele României a salutat îmbunătățirea situației epidemiologice, pledând, totodată, pentru o abordare prudentă și echilibrată în perspectivă. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța consolidării capacității UE de răspuns la potențiale noi crize, prin întărirea rezilienței Uniunii, concept cheie în acțiunile viitoare. În context, Președintele României a menționat inițiativa țării noastre de creare a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, invitând celelalte state membre să contribuie la activitatea acestui Centru prin trimiterea de experți.

Cu referire la procesul de redresare economică, discuțiile liderilor au vizat stadiul implementării Planului European de Redresare, context în care șefii de stat și de guvern au salutat intrarea în vigoare la timp a Deciziei privind resursele proprii, încurajând continuarea procedurilor de aprobare a Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență și subliniind importanța unui proces de implementare rapid. De asemenea, liderii europeni au salutat țintele asumate la nivel UE prin Planul de acțiune vizând Pilonul european al drepturilor sociale, exprimând, totodată, așteptarea privind înregistrarea de progrese în materie de reformă a sistemului global de impozitare pe baze consensuale în cadrul conferit de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Președintele Klaus Iohannis a reiterat importanța și contribuția deosebită a instrumentelor financiare aferente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și Instrumentului de Redresare/ Next Generation EU în sprijinirea eforturilor statelor membre de diminuare a efectelor adverse ale pandemiei. În context, Președintele României a subliniat importanța unor proceduri suple și rapide de evaluare a Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență, care să asigure un acces facil și rapid al statelor la fondurile alocate.

Cu referire la relațiile cu Federația Rusă, așa cum se arată în concluziile adoptate, șefii de stat și de guvern au reiterat angajamentul pentru o abordare unitară, strategică și pe termen lung pe baza celor cinci principii directoare în politica UE față de Rusia. În acest sens, liderii au invitat Consiliul, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant să continue implementarea deplină a acestora, cu o atenție deosebită acordată intereselor și valorilor Uniunii. De asemenea, este exprimată așteptarea unui angajament politic constructiv din partea Rusiei, precum și renunțarea la acțiunile ostile statelor membre ale Uniunii sau statelor terțe. Totodată, liderii europeni au solicitat Rusiei respectarea prevederilor Acordurilor de la Minsk, ca o condiție cheie pentru orice schimbare substanțială a atitudinii UE.

De asemenea, liderii europeni au evidențiat importanța unui răspuns ferm și coordonat al UE și statelor membre față de orice activitate malignă, ilegală și disruptivă din partea Rusiei, cu luarea în considerare a tuturor instrumentelor de care UE dispune și asigurarea coordonării cu partenerii. În acest scop, liderii europeni au invitat Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant să prezinte opțiuni privind măsuri restrictive adiționale, inclusiv sancțiuni de natură economică. Totodată, prin concluziile adoptate, liderii europeni au subliniat necesitatea consolidării cooperării cu statele din Vecinătatea Estică, inclusiv la nivelul contactelor inter-umane.

În același timp, Consiliul European a reiterat deschiderea UE pentru o angajare selectivă cu Rusia în domeniile de interes pentru UE și a invitat Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant să elaboreze opțiuni concrete, inclusiv condiționalități și pârghii în acest sens, pe teme precum clima și mediul, sănătatea, unele dosare de politică externă și de securitate, respectiv aspecte multilaterale precum Acordul nuclear iranian, Siria și Libia. De asemenea, Consiliul European va explora formatele și condiționalitățile dialogului cu Rusia.

Președintele Klaus Iohannis a arătat că, din perspectiva României, elementele cheie în ceea ce privește gestionarea relațiilor cu Federația Rusă sunt cele cinci principii agreate de Uniune, solidaritatea UE și cooperarea cu statele din afara Uniunii cu poziții similare, precum și continuarea și intensificarea sprijinului pentru țările partenere din Vecinătatea Estică. De asemenea, Președintele României a subliniat importanța urmăririi unor interese comune și obiective clare, la nivelul Uniunii, cu o abordare unitară și coordonată în relația cu Federația Rusă, precum și rolul comunicării strategice în ansamblul eforturilor UE.

În privința migrației, liderii europeni au agreat că, deși măsurile formulate de UE și statele membre au condus la scăderea fluxurilor ilegale în ultimii ani, evoluțiile pe anumite rute rămân o sursă de îngrijorare și necesită vigilență continuă și acțiune urgentă. De asemenea, șefii de stat și de guvern au încurajat parteneriate reciproc avantajoase și continuarea cooperării cu statele de origine și de tranzit. Astfel, liderii au evidențiat necesitatea unor acțiuni concrete pentru combaterea cauzelor de bază ale migrației, sprijinirea refugiaților și persoanelor dislocate în regiune, cooperarea în operațiunile de salvare, consolidarea capacităților de gestionare a migrației, gestionarea migrației legale, în limitele competențelor naționale, precum și asigurarea proceselor de returnare și readmisie. În acest sens, liderii europeni au invitat Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant să propună acțiuni concrete, în cooperare cu statele membre, pentru implementarea de planuri de acțiune pentru statele prioritare de origine și de tranzit până în toamna anului 2021.

Cu referire la relațiile cu Turcia, liderii europeni au reiterat interesul strategic al UE pentru un mediu sigur și stabil în regiunea Mediteranei de Est și pentru dezvoltarea unei relații reciproc avantajoase a UE cu Turcia, precum și disponibilitatea UE de a se angaja în consolidarea etapizată, proporționată și reversibilă a cooperării cu Turcia. De asemenea, șefii de stat și de guvern au salutat dezescaladarea situației din Mediterana de Est, evidențiind importanța sustenabilității acestei situații, în linie cu declarația adoptată la Consiliul European din 25 martie 2021. De asemenea, în Concluziile adoptate, liderii au reiterat necesitatea soluționării provocărilor curente privind implementarea Uniunii Vamale, luând notă de demararea discuțiilor la nivel tehnic privind modernizarea Uniunii Vamale UE-Turcia. Totodată, liderii europeni au invitat Comisia Europeană să prezinte, de urgență, propuneri formale de continuare a sprijinului financiar pentru refugiații sirieni și comunitățile de primire din Turcia, Iordania și Liban, precum și din alte regiuni. De asemenea, Concluziile adoptate de lideri conțin o serie de referiri la problematica cipriotă, fiind reafirmate angajamentele anterioare ale UE în acest domeniu, precum și la îngrijorările provocate de problemele privind respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale în Turcia.

Agenda externă a reuniunii liderilor a fost completată de o serie de discuții punctuale cu privire la anumite dezvoltări recente pe această dimensiune, în special cu privire la Belarus și Sahel, dar și în ceea ce privește situațiile din Libia și Etiopia. De asemenea, liderii europeni au condamnat recentele activități maligne din spațiul cibernetic, menționând, în acest sens, Irlanda și Polonia, și invită Consiliul să identifice răspunsurile corespunzătoare, cu referire la instrumentarul dezvoltat de UE în domeniul diplomației cibernetice.

În marja reuniunii Consiliului European, Președintele Klaus Iohannis a avut o întrevedere bilaterală cu Președintele Guvernului Regatului Spaniei, Pedro Sanchez, în cadrul căreia au discutat despre relațiile bilaterale româno-spaniole în contextul celebrării în cursul acestui an, a 140 de relații bilaterale. Cu acest prilej, ambii lideri au reafirmat interesul comun pentru consolidarea relației de Parteneriat Strategic dintre cele două state și evoluția proiectului european, în contextul post pandemie COVID-19.