Anchete jurnalistice

Impecabil, implacabil, cu Dumnezeu înainte – Dreptate cu orice preț

Ziua Online nu uită și nu iartă, dreptate cu orice preț. BIBLIA este o carte atât a mântuirii cât și a adevărului.

Fiat Justitia Pereat Mundus

 

Pe această cale, aducem aprecieri poliției Sibiu cât și Parchetului de pe Lângă Tribunalul Sibiu pentru operativitatea și profesinalismul de care dau dovadă în instrumentarea cauzelor penale.

Recunoașterea activității depuse de colaboratorii Ziua Online, este faptul că inclusiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu s-a sesizat din oficiu ca urmare actvităților desfășurate de către noi.

Știrea inițială:

https://ziuaonline.com/stirile-zilei/bunicii-pusi-la-colt-de-autoritatea-tutelara-sibiu

Înscrierea, cu intenţie, a unor menţiuni false în declaraţia de avere constituie infracţiunea de fals în declaraţii.

În cazul în care dispune condamnarea inculpatului pentru comiterea infracţiunii de fals în declaraţii, constând în înscrierea unor menţiuni false în declaraţiile de avere, instanţa desfiinţează parţial, conform art. 25 alin. (3) C. proc. pen., declaraţiile de avere, sub aspectul menţiunilor false din cuprinsul acestora.

I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 381/A din 6 noiembrie 2017

Prin sentinţa nr. 44/F din 2 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală s-au hotărât următoarele:

În baza art. 326 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 61 alin. (1) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa amenzii penale pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată.

În temeiul art. 322 C. pen., cu aplicarea art. 61 alin. (1) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa amenzii penale pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

A făcut aplicarea art. 38 alin. (1) – art. 39 alin. (1) lit. c) C. pen.

În conformitate cu art. 404 alin. (4) C. proc. pen., a anulat contractul de împrumut din data de 8 septembrie 2008, încheiat între B. – împrumutător şi A. – împrumutat.

Prin hotărârea primei instanţe s-au reţinut, în esenţă, următoarele:

Prin rechizitoriul din data de 28 septembrie 2016 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a fost trimis în judecată inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în declaraţii în formă continuată, prevăzută în art. 326 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. (8 acte materiale) şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută în art. 322 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 C. pen.

Prin încheierea din data de 14 decembrie 2016, judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecării cauzei, constatând legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

Până la începerea cercetării judecătoreşti, la termenul din 24 februarie 2017, inculpatul a declarat că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare, solicitând ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform procedurii reglementate în art. 375 C. proc. pen.

Examinând actele şi lucrările dosarului în procedura instituită de art. 375 C. proc. pen., prima instanţă a reţinut că acuzarea a făcut dovada situaţiei de fapt expuse în actul de sesizare, din probe rezultând indubitabil că, în calitate de consilier municipal, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul A. a completat în fals declaraţiile de avere aferente anilor 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015 şi 2016, menţionând în mod nereal, în declaraţiile din 2009 şi 2010, la rubrica „datorii”, că ar fi contractat în anul 2008 un împrumut de la tatăl său, B., în valoare de 250.000 de euro, scadent în 2010, aceeaşi sumă fiind trecută de inculpat în declaraţiile din anii 2011- 2016 la rubrica „venituri din alte surse”, ca fiind moştenită de la tatăl său.

La datele de 26 august 2015 şi 18 mai 2016, cu ocazia audierii în calitate de suspect în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, inculpatul A. a depus la dosar o copie, respectiv originalul unui pretins contract de împrumut datat 8 septembrie 2008, încheiat între B., tatăl acestuia, în calitate de împrumutător şi inculpat, în calitate de împrumutat, pentru suma de 250.000 de euro, înscris în privinţa căruia s-a stabilit prin expertiza criminalistică grafică efectuată în cauză că este fals, în sensul că semnătura atribuită împrumutătorului nu a fost executată de acesta.

În drept, s-a reţinut că aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de fals în declaraţii în formă continuată, prevăzută în art. 326 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale) şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută în art. 322 C. pen., aflate în concurs real, prevăzut în art. 38 C. pen.

Împotriva sentinţei penale pronunţată de prima instanţă a declarat apel, în termen legal, între alţii, procurorul.

Reprezentantul Ministerului Public a susţinut oral motivele de apel scrise, criticând următoarele:

– omisiunea aplicării de către instanţa de fond, alături de pedeapsa principală aplicată apelantului intimat inculpat, a pedepsei complementare prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.;

– cu privire la latura civilă, omisiunea instanţei de fond de a dispune, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 25 alin. (3) C. proc. pen., desfiinţarea în parte a declaraţiilor de avere necorespunzătoare adevărului date de către apelantul intimat inculpat.

Examinând actele şi lucrările dosarului, prin raportare la motivele de apel invocate şi în raport cu dispoziţiile art. 417 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că apelul este, în parte, fondat, pentru următoarele considerente:

În ce priveşte apelul declarat de procuror, care a criticat hotărârea atacată sub aspectul omisiunii aplicării de către instanţa de fond, alături de pedeapsa principală aplicată apelantului intimat inculpat, a pedepsei complementare prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.:

Examinând actele dosarului, instanţa de control judiciar constată că prima instanţă a dispus în mod întemeiat condamnarea inculpatului la pedeapsa amenzii penale, fără a dispune şi aplicarea pedepsei complementare.

Potrivit dispoziţiilor art. 67 alin. (1) C. pen., pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda şi instanţa constată că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.

Conform alin. (2) al textului de lege, aplicarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă pentru infracţiunea săvârşită.

Instanţa de apel constată că, într-adevăr, infracţiunile de fals în declaraţii şi fals în înscrisuri sub semnătură privată au în abstract un pericol social ridicat, însă împrejurările concrete ale cauzei, constând în modalitatea de comitere a acestora, datele ce caracterizează persoana inculpatului, precum şi poziţia procesuală adoptată de acesta în faţa instanţei, denotă o stare de periculozitate redusă a faptelor şi a inculpatului.

Raportând criteriile legale menţionate la elementele faptice, instanţa constată că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana inculpatului, nu se impunea aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi alături de pedeapsa principală a amenzii.

În ce priveşte a doua critică a procurorului, referitoare la omisiunea desfiinţării de către prima instanţă a declaraţiilor de avere necorespunzătoare adevărului date de către inculpatul A., instanţa de control judiciar o constată întemeiată.

La soluţionarea acţiunii civile, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (3) C. proc. pen., instanţa, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunţă cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii.

În cauză, se impunea desfiinţarea în parte a declaraţiilor de avere necorespunzătoare adevărului date în 2009 şi 2010 de către inculpatul A., în cuprinsul cărora, la rubrica „datorii”, este menţionat împrumutul de 250.000 de euro pe care inculpatul l-a luat de la tatăl său, respectiv rubrica „venituri din alte resurse” din declaraţiile date în anii 2011-2016, unde s-a menţionat că această sumă a fost moştenită de la tatăl său.

Pentru aceste considerente, urmează a fi admis, în parte, apelul declarat de procuror, doar cu privire la omisiunea desfiinţării declaraţiilor de avere.

În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., între altele, a admis apelul declarat de procuror împotriva sentinţei nr. 44/F din 2 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală şi, în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (3) C. proc. pen., a desfiinţat parţial declaraţiile de avere date de inculpatul A., respectiv menţiunile date în fals la rubrica „datorii” din declaraţiile date în anii 2009 şi 2010, referitoare la contractul de împrumut cu tatăl său, în valoare de 250.000 de euro şi cele date în fals la rubrica „venituri din alte surse” din declaraţiile date în anii 2011-2016, referitoare la trecerea acestei sume ca fiind moştenită de la tatăl său.

NU UITA!

Esti martorul unui eveniment sau ai informaţii care ar putea deveni o ştire?

Trimite-ne un mesaj la numărul 0742.566.653, WhatsApp, Signal sau Telegram

ZIUA ONLINE ZIARUL CARE ȚINE CU ROMÂNUL

Reclame: https://ziuaonline.com/reclame/

Pagină: https://www.facebook.com/ziuaonlinesb/

Grup: https://www.facebook.com/groups/918635891535002/

ZIUA ONLINE PREZENTĂ LA DATORIE