Duduia Liliana Agârbiceanu șefuța DGASPC Sibiu, cere ștergerea dezvăluirilor din Centrul Tălmaciu după 3 luni de la publicare

Dragos Durbaca
6 08 2026
06:30

O solicitare oficială transmisă de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu ridică o întrebare esențială:

Poate fi cerută ștergerea unei anchete jurnalistice după ce instituția vizată a fost pusă în fața unor probleme documentate, iar ulterior a luat măsuri?

Materialul jurnalistic publicat la data de 2 mai a prezentat situația de la un centru rezidențial destinat persoanelor adulte cu dizabilități aflat în structura DGASPC Sibiu.

Articolul nu a fost construit pe zvonuri sau simple afirmații, ci pe fotografii, documente și dovezi care au stat la baza demersului jurnalistic.

Ulterior publicării, situația prezentată în material a intrat în atenția instituției, iar problemele semnalate au fost, potrivit informațiilor disponibile redacției, remediate.

Paradoxal, după ce problemele au fost rezolvate, Incompetența DGASPC Sibiu lovește din nou, transmițând o mizerie de solicitare prin care cere eliminarea materialelor din mediul online, ștergerea datelor de identificare și eliminarea imaginilor.

Solicitarea este întemeiată pe Regulamentul european privind protecția datelor, instituția invocând inclusiv caracterul sensibil al datelor referitoare la beneficiarii serviciilor sociale.

GDPR nu înseamnă „ștergeți articolul” la simpla solicitare a unei instituții

Protecția datelor personale este esențială și nimeni nu contestă necesitatea protejării persoanelor vulnerabile.

Tocmai de aceea, eu Jurnalistul Durbaca Dragoș, tratez cu maximă seriozitate orice problemă privind identificarea persoanelor beneficiare ale serviciilor sociale însă, există o diferență fundamentală între protejarea unei persoane vulnerabile și eliminarea unei informații jurnalistice de interes public.

Regulamentul GDPR prevede dreptul la ștergerea datelor, însă acest drept nu este absolut. Chiar Regulamentul 2016/679 recunoaște că păstrarea și prelucrarea unor date poate fi necesară pentru exercitarea libertății de exprimare și informare.

Mai mult, articolul 85 din GDPR prevede în mod expres necesitatea concilierii protecției datelor cu libertatea de exprimare și de informare, inclusiv prelucrarea în scopuri jurnalistice.

Prin urmare, discuția juridică nu poate fi redusă la formula: „există date personale, deci articolul trebuie șters”.

Trebuie analizat ce date au fost publicate, în ce scop, dacă publicarea lor era necesară pentru relatarea faptelor, dacă persoanele pot fi protejate prin anonimizare și, mai ales, care este interesul public al informației.

Întrebarea pe care DGASPC Sibiu trebuie să o lămurească

Dacă materialul jurnalistic a prezentat probleme reale, iar instituția a intervenit ulterior pentru remedierea lor, este legitim să fie pusă întrebarea:

De ce este necesară ștergerea unei anchete care a semnalat problemele, în locul protejării persoanelor vulnerabile prin anonimizarea elementelor care permit identificarea acestora?

Aceasta este diferența dintre protecția datelor și ștergerea istoriei unei situații administrative.

Eu, Jurnalistul Durbaca, sunt dispus să analizez orice element care poate conduce la identificarea nejustificată a unui beneficiar vulnerabil și să ia măsurile jurnalistice necesare pentru protejarea acestuia.

Dacă nu există un motiv jurnalistic sau democratic pentru ca remedierea ulterioară a unei probleme să ducă automat la dispariția materialului care a semnalat-o.

Dimpotrivă, faptul că după publicarea materialului au fost luate măsuri, este un element relevant pentru public și poate confirma importanța demersului jurnalistic.

Când presa semnalează problema, instituția trebuie să răspundă, nu să rescrie trecutul.

Este firesc ca o instituție publică să verifice acuzațiile formulate într-un articol, este firesc, de asemenea, ca instituția să protejeze datele persoanelor vulnerabile, dar este la fel de firesc ca presa să poată relata despre modul în care funcționează serviciile publice, despre condițiile din centrele finanțate și administrate de autorități și despre măsurile luate după apariția unor sesizări sau investigații jurnalistice.

În acest caz, cronologia este importantă:

2 mai s-a publicat ancheta jurnalistică, însoțită de fotografii și dovezi, ulterior problemele semnalate intră în atenția instituției și sunt remediate;

ulterior remedierii, DGASPC Sibiu notifică redacția și solicită eliminarea materialului și a elementelor de identificare.

Această succesiune de evenimente trebuie cunoscută de public, nu pentru a pune la zid persoane, ci pentru a permite cititorilor să înțeleagă cum funcționează mecanismul de responsabilizare a unei instituții publice condusă sub orice critică.

Protejarea beneficiarilor, da – Ștergerea unei anchete jurnalistice, nu!

Redacția nu urmărește expunerea persoanelor vulnerabile ci dimpotrivă, protejarea acestora reprezintă unul dintre motivele pentru care astfel de situații trebuie investigate și aduse în atenția publicului.

Dacă există elemente concrete din material care identifică inutil un beneficiar și care nu sunt indispensabile relatării, acestea pot fi analizate separat însă, ștergerea integrală a unei anchete jurnalistice nu poate fi tratată ca o consecință automată a invocării GDPR.

Chiar Comisia Europeană explică

faptul că dreptul la ștergere are excepții, inclusiv atunci când datele sunt necesare pentru exercitarea libertății de exprimare. În exemplul oferit de Comisie, informațiile dintr-un articol de presă nu trebuie, în principiu, șterse doar pentru că persoana vizată invocă dreptul la ștergere.

În același timp, legislația română prevede reguli speciale pentru prelucrarea datelor în scopuri jurnalistice, tocmai pentru a asigura echilibrul dintre protecția datelor și libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Jurnalistul Durbaca Dragoș refuză, prin urmare, ștergerea materialului jurnalistic!

În lipsa unei demonstrații concrete că publicarea unor anumite informații depășește ceea ce este necesar pentru relatarea unui fapt de interes public, redacția nu va elimina o anchetă jurnalistică doar pentru că instituția vizată solicită acest lucru.

Sunt însă deschis să analizăm punctual orice solicitare privind protejarea identității beneficiarilor și să eliminăm sau să anonimizăm acele elemente care nu sunt necesare pentru înțelegerea faptelor.

A proteja un beneficiar vulnerabil este o obligație. A șterge o anchetă care a contribuit la remedierea unei probleme este însă cu totul altceva madam Agârbiceanu, iar faptul că instituția a intervenit după apariția materialului nu șterge existența problemei semnalate și nici interesul public de a afla despre ea.

Presa nu are obligația de a face uitate problemele după ce acestea sunt reparate. Presa are obligația de a informa publicul despre ele.

Știrea Inițială:

Suspiciuni grave privind un focar de infecții la un centru din Tălmaciu – Beneficiari și angajați afectați, tăcere impusă personalului de la DGASPC Sibiu?