Când COVID-ul făcea ravagii erau „eroii din linia întâi”. Astăzi, oamenilor din Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu li se pune în față un formular prin care să recunoască o datorie și să accepte restituirea unor drepturi salariale.
Întrebarea adreasată conducerii spitalului și administrației județene este simplă:
Dacă instituția a calculat greșit salariile, de ce nota de plată ajunge la angajat?
Documentele ajunse în posesia noastră arată o situație care riscă să provoace un cutremur în cel mai important spital public al județului Sibiu.
Angajaților Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu le este transmis un „Angajament de plată” prin care li se cere să certifice că, în perioada ianuarie 2024 – iunie 2025, au încasat sume considerate ulterior „necuvenite”.
Nu vorbim despre prime cerute de angajați, despre bani stabiliți de ei sau despre calcule făcute acasă.
Vorbim despre salarii și sporuri calculate și plătite de instituția angajatoare, iar acum instituția vine după bani.
18 luni de plată, sau banii jos
Formularul transmis personalului este cât se poate de explicit.
Salariatul este pus să declare că a încasat o anumită sumă „necuvenit” și să se oblige să o restituie. Sunt oferite două variante: plata integrală sau eșalonarea pe maximum 18 luni.
Mai mult, documentele prevăd inclusiv varianta reținerilor lunare din salariu.
În adresa transmisă structurilor spitalului se precizează că angajații trebuie să depună angajamentele de plată în perioada 1 septembrie – 31 octombrie 2026.
Pentru cei care nu semnează
Spitalul anunță că după 31 octombrie „se vor depune diligențele necesare în vederea obținerii unei hotărâri judecătorești”, urmând procedurile legale.
Aici apare însă o diferență enormă pe care salariații trebuie să o cunoască:
Un formular de recunoaștere a datoriei nu este același lucru cu o hotărâre judecătorească.
Codul muncii trebuie citit până la capăt
Există într-adevăr o bază legală pe care spitalul o poate invoca.
Articolul 256 alin. (1) din Codul muncii spune că salariatul care a primit de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie. Așadar, ar fi incorect să susținem că instituția nu poate, în nicio situație, solicita restituirea unor sume plătite necuvenit.
Dar povestea nu se termină aici
Articolul 169 din același Cod al muncii stabilește că nicio reținere din salariu nu poate fi făcută în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege. Pentru reținerile cu titlu de daune, legea stabilește condiții suplimentare, inclusiv existența unei creanțe certe și a unei hotărâri judecătorești în situațiile prevăzute de text. Tot Codul muncii limitează cuantumul reținerilor.
Tocmai de aceea este esențială întrebarea pe care fiecare salariat ar trebui să și-o pună înainte de a semna:
Ce efect juridic produce „Angajamentul de plată” pe care spitalul îi cere să-l semneze?
Pentru că formularul nu spune doar „am luat la cunoștință”, ci spune, în esență: recunosc suma și mă oblig să o restitui.
Codul muncii prevede inclusiv că termenul de prescripție pentru anumite drepturi salariale este întrerupt atunci când intervine o recunoaștere din partea debitorului.
Aceasta este o chestiune care merită verificată individual de salariați și de sindicate înainte de semnarea oricărui document.
Cine a greșit calculul?
Aici începe adevărata problemă administrativă.
OUG 115/2023 prevedea că, de la 1 ianuarie 2024, cuantumul sporurilor și al altor elemente salariale pentru personalul plătit din fonduri publice trebuia menținut cel mult la nivelul acordat pentru decembrie 2023, dacă persoana ocupa aceeași funcție și lucra în aceleași condiții.
Presa locală a relatat încă din 2025 că un control al Curții de Conturi a constatat la SCJU Sibiu că baza de calcul a sporurilor nu fusese plafonată potrivit interpretării auditorilor. Conducerea spitalului declara atunci că, până la control, prevederile fuseseră interpretate într-un sens favorabil angajaților.
Și atunci întrebarea devine incomodă:
Cine a interpretat legea?
Asistenta, infirmierul, brancardierul, medicul care și-a primit fluturașul de salariu sau aparatul administrativ care are directori, serviciu financiar, resurse umane, compartiment juridic, conducere și structuri de control?
Dacă timp de aproximativ un an și jumătate instituția a calculat și a virat aceste drepturi, trebuie explicat public cine a aprobat formula de calcul, cine a verificat-o și cine răspunde administrativ pentru aplicarea ei.
Simpla recuperare a banilor de la salariați nu răspunde acestor întrebări.
În pandemie, statul îi numea personal esențial
Contrastul este imposibil de ignorat.
În 2020, legislația adoptată în timpul pandemiei prevedea chiar un stimulent de risc de 2.500 de lei brut pe lună pentru anumite categorii de personal medico-sanitar și auxiliar implicate direct în transportul, evaluarea, diagnosticarea și tratarea pacienților COVID-19.
Asta nu înseamnă juridic că activitatea din pandemie anulează o eventuală datorie salarială din 2024-2025.
Dar spune ceva despre contrastul instituțional.
Atunci erau indispensabili – Astăzi li se întinde formularul de „recunoaștere de datorie”.
Oamenii care au lucrat în spitale într-o perioadă în care riscul biologic devenise parte din fișa nescrisă a postului merită măcar explicația completă: cine a greșit, cât este prejudiciul total, prin ce act a fost stabilit și de ce consecința financiară ajunge acum individual la salariat.
Și Daniela Cîmpean? Întrebările la care conducerea CJ Sibiu trebuie să răspundă!
Documentele pe care le-am analizat sunt semnate de managerul SCJU Sibiu, Robert Fotache, respectiv de structurile spitalului. Ele nu demonstrează că președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, a dispus personal recuperarea banilor.
De aceea ar fi nefondat, pe documentele existente, să afirmăm pur și simplu că „Daniela Cîmpean face ceva ilegal”.
Dar asta nu scoate administrația județeană din discuția publică
Legea nr. 95/2006 atribuie autorității județene și structurilor de administrare roluri importante în guvernanța unui spital public, în timp ce managerul are propriile atribuții și răspunderi în conducerea spitalului. Consiliul de administrație analizează inclusiv activitatea managerului și poate dispune măsuri pentru îmbunătățirea acesteia.
Mai mult, chiar în 2026, Daniela Cîmpean figurează oficial ca inițiator al proiectului CJ privind aprobarea organigramei și statului de funcții ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu.
Prin urmare, conducerea Consiliului Județean Sibiu are de răspuns public la niște întrebări foarte concrete:
1. Care este valoarea totală pe care SCJU Sibiu încearcă să o recupereze de la angajați?
2. Câți angajați și foști angajați sunt vizați?
3. Cine a stabilit și aprobat modul de calcul al sporurilor în perioada ianuarie 2024 – iunie 2025?
4. A existat aviz juridic pentru formula folosită atunci?
5. De ce eventualele erori administrative nu au fost identificate timp de aproximativ 18 luni?
6. Ce efect juridic exact produce angajamentul pe care salariații sunt invitați să îl semneze și în baza cărui text legal vor fi operate reținerile salariale?
7. A fost analizată posibilitatea contestării constatărilor Curții de Conturi?
8. Cine își asumă răspunderea managerială pentru situația creată?
Există și precedentul exonerării de la plată
Mai există un aspect pe care autoritățile trebuie să-l explice.
România are Legea nr. 78/2018, modificată substanțial prin Legea nr. 329/2022, prin care anumite categorii de personal plătit din fonduri publice au fost exonerate de la restituirea unor venituri salariale considerate ulterior nelegale în urma controalelor Curții de Conturi sau ale altor instituții de control.
Această lege nu oferă automat o scutire pentru sumele SCJU Sibiu din 2024-2025:
Textul exonerării are limite temporale legate de actele care au generat plățile, iar situația concretă trebuie analizată juridic. Inclusiv jurisprudența recentă arată că domeniul de aplicare al exonerării trebuie determinat în raport cu natura sumelor și actele care au generat plata însă, precedentul legislativ există.
Întrebarea politică și administrativă legitimă este următoarea:
Ce demersuri au făcut conducerea spitalului și Consiliul Județean pentru a proteja angajații care au primit bani calculați chiar de angajatorul public, fără ca ei să stabilească formula de salarizare?
NU ANGAJATUL ȘI-A CALCULAT SPORUL și aici este miezul scandalului.
Dacă auditorii au dreptate și banii au fost calculați greșit, trebuie respectată legea, însă trebuie stabilită și răspunderea celor care au făcut calculul greșit.
Nu poți transforma salariatul în contabilul instituției după ce, lună de lună, instituția i-a calculat salariul, i-a emis documentele salariale și i-a virat banii.
Dacă unui om îi ceri acum să semneze că recunoaște o datorie și acceptă reținerea banilor din salariu, acel om are dreptul să știe, înainte să pună pixul pe hârtie, absolut tot:
actul de control, calculul individual, baza legală, căile de contestare și consecințele juridice ale semnăturii.
În pandemie, personalul medical era chemat în prima linie. În 2026, aceiași oameni nu trebuie lăsați singuri în fața unei note de plată produse de o problemă de salarizare a instituției.
Pentru conducerea SCJU Sibiu și administrația județeană întrebarea nu poate fi îngropată într-un formular:
CINE A GREȘIT ȘI CINE RĂSPUNDE?
Până când această întrebare primește un răspuns documentat, scandalul nu este doar despre niște sporuri ci este despre felul în care o instituție publică își tratează oamenii atunci când propria administrație descoperă, după luni de zile, că salariile pe care tot ea le-a calculat ar fi fost greșite.
📢 ZIUA ONLINE – Presa care nu vă cere voie
🖊 Scriu pentru cei abuzați și pentru adevăr.le
📩 Dacă ai imagini sau informații care pot deveni o știre?
Trimite-ne un mesaj pe WatsApp: 0742.566.653
🌐 ziuaonline.com – Anchete jurnalistice
📌 Facebook: facebook.com/ziuaonlinesb
✍ Material realizat și asumat de Jurnalist Durbaca Dragoș.
