Un raport de evaluare existent încă din 2025, demersuri cadastrale începute înaintea votului, un proiect retras și apoi readus în Consiliul Județean Sibiu, urmat la câteva săptămâni de pregătirea unei licitații pentru închirierea pe 25 de ani.
Trei consilieri județeni au atacat în instanță hotărârea privind dezmembrarea proprietății de pe strada Pompeiu Onofreiu nr. 8. Tribunalul Sibiu le-a respins cererea de suspendare, iar aceștia au declarat recurs.
Acțiunea privind anularea actului administrativ este însă în continuare distinctă de soluția dată asupra suspendării.
O clădire din patrimoniul public al județului Sibiu a trecut, într-un interval de câteva luni, printr-o succesiune de operațiuni administrative care a ajuns acum și în fața instanței.
Este vorba despre imobilul de pe strada Pompeiu Onofreiu nr. 8, cunoscut în documentele Consiliului Județean drept clădirea Farmaciei, situat în zona Secției Clinice Neurologie.
În primăvara acestui an, Consiliul Județean Sibiu a aprobat separarea clădirii și a terenului aferent într-un lot distinct de 1.353 de metri pătrați.
La numai câteva săptămâni după finalizarea operațiunii cadastrale, aceeași proprietate apare într-un proiect al administrației județene pentru închiriere prin licitație publică.
Durata propusă a contractului – 25 de ani
Chiria minimă prevăzută în documentație este de 4.560 de euro pe lună. Proiectul de închiriere nu a mai ajuns însă să fie adoptat în forma respectivă. A fost retras, iar ulterior clădirea nu a mai figurat în noua variantă a pachetului de imobile propuse pentru închiriere.
Între timp, trei consilieri județeni au deschis un proces împotriva Consiliului Județean Sibiu.
Am pus cap la cap documentele pentru a vedea cum s-a ajuns aici.
Raportul de evaluare exista din 2025
Cronologia nu începe în momentul votului din Consiliul Județean. Unul dintre documentele importante invocate în litigiu este un raport de evaluare întocmit în 30 septembrie 2025.
Potrivit documentației administrative publicate ulterior de CJ Sibiu, raportul a fost înregistrat la instituție în octombrie 2025.
Documentul avea să fie folosit ulterior inclusiv în pregătirea procedurii de închiriere.
Acesta este un element important și în argumentația celor trei reclamanți.
Consilierii județeni susțin că raportul exista cu luni înaintea votului prin care s-a aprobat dezmembrarea proprietății, dar că informațiile din acesta nu ar fi fost puse la dispoziția consilierilor județeni înainte de adoptarea hotărârii din aprilie.
Aceasta este susținerea reclamanților, nu o constatare definitivă a unei instanțe
Ceea ce rezultă însă din cronologia documentelor este că evaluarea exista înainte de votul din 30 aprilie.
Februarie 2026 – Apar demersurile cadastrale
Următorul moment invocat în recurs este 18 februarie 2026. Cei trei reclamanți fac referire la un referat de admitere al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sibiu și susțin că documentația cadastrală pentru dezmembrarea proprietății fusese pregătită înainte ca proiectul să fie supus votului Consiliului Județean.
Această împrejurare este folosită de reclamanți pentru a argumenta că operațiunea administrativă trebuie analizată în ansamblu, împreună cu ceea ce s-a întâmplat ulterior.
26 martie – Proiectul ajunge prima dată în Consiliul Județean
Pe 26 martie 2026, proiectul privind dezlipirea imobilului apare pe ordinea de zi a Consiliului Județean Sibiu.
Era vorba despre împărțirea proprietății din strada Pompeiu Onofreiu nr. 8 în două loturi distincte.
Proiectul era inițiat de președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean.
În acea ședință, proiectul nu a fost adoptat, a fost retras, dar povestea nu s-a încheiat aici.
30 aprilie – Proiectul revine și este votat
Aproximativ o lună mai târziu, proiectul revine în Consiliul Județean. La 30 aprilie 2026, consilierilor li se cere din nou să aprobe dezlipirea proprietății.bDe această dată, proiectul trece.
Este adoptată Hotărârea Consiliului Județean Sibiu nr. 54/30.04.2026. Prin operațiune, proprietatea este împărțită în două.
Unul dintre loturile rezultate are 1.353 mp și cuprinde clădirea Farmaciei. Celălalt lot rămâne aferent celorlalte construcții din complex.
Important este că, în comunicarea publică făcută în momentul respectiv, administrația județeană nu ascundea faptul că exista perspectiva valorificării proprietății.
Lotul urma să poată fi valorificat prin închiriere sau concesiune, fiind invocată inclusiv necesitatea unor investiții pentru reabilitarea clădirii.
Prin urmare, intenția de valorificare nu reprezintă în sine o acuzație formulată de reclamanți. Ea a făcut parte din justificarea publică a operațiunii.
Disputa este alta:
Cum s-a ajuns la această decizie, ce informații aveau consilierii când au votat și dacă întreaga procedură a respectat condițiile legale.
Mai: apare lotul distinct de 1.353 mp
După adoptarea hotărârii, dezmembrarea este pusă efectiv în aplicare. În luna mai este individualizată cadastral proprietatea de 1.353 mp, împreună cu clădirea aferentă.
Din acel moment, imobilul putea fi tratat din punct de vedere cadastral ca proprietate distinctă, iar ceea ce se întâmplă în săptămânile următoare reprezintă una dintre piesele centrale ale litigiului.
Iunie – CJ pregătește închirierea proprietății
La numai câteva săptămâni după individualizarea cadastrală, apare un nou proiect de hotărâre.
De data aceasta nu mai este vorba despre dezmembrare. Este vorba despre închiriere prin licitație publică.
Clădirea de pe Pompeiu Onofreiu nr. 8 este inclusă într-un pachet de proprietăți ale județului pe care administrația intenționa să le valorifice. Documentația devine foarte concretă.
Pentru proprietatea rezultată în urma dezmembrării era prevăzută o chirie minimă de aproximativ 4.560 de euro pe lună, iar durata propusă pentru contractele de închiriere era de 25 de ani.
Documentația prevedea și posibilitatea prelungirii contractului în condițiile stabilite de părți.
Cu alte cuvinte, la câteva săptămâni după ce Consiliul Județean aprobase separarea proprietății, administrația avea deja pregătit un proiect prin care lotul distinct urma să fie oferit spre închiriere prin licitație.
Acest fapt nu demonstrează prin el însuși existența vreunei ilegalități. Dar cronologia este una dintre principalele împrejurări pe care cei trei reclamanți cer instanței să le analizeze împreună.
25 iunie – Proiectul ajunge pe masa consilierilor
Proiectul de închiriere este introdus pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Județean din 25 iunie 2026.
Documentația aferentă include informațiile cadastrale și raportul de evaluare. Aici apare una dintre întrebările importante ridicate ulterior de reclamanți.
Dacă raportul de evaluare exista încă din 2025 și era relevant pentru valorificarea proprietății, ce informații din acel raport au fost puse la dispoziția consilierilor înainte ca aceștia să voteze dezmembrarea din 30 aprilie?
Cei trei susțin că raportul nu le-ar fi fost pus la dispoziție atunci.
Este un aspect aflat în dispută și care nu trebuie prezentat ca fiind deja stabilit de instanță.
Proiectul de închiriere este retras
Licitația nu mai pornește în baza proiectului respectiv. Proiectul este retras înainte de adoptare.
Ulterior, când administrația județeană revine cu propunerea de închiriere a unor proprietăți ale județului, lista se schimbă.
Clădirea de pe Pompeiu Onofreiu nr. 8 nu mai apare în noua variantă.
Prin urmare, din documentele publice analizate nu rezultă că proprietatea ar fi fost efectiv închiriată unui operator privat. Este o diferență esențială.
A existat un proiect concret de închiriere pe termen lung, dar acesta nu a fost adoptat în forma care cuprindea clădirea Farmaciei.
Trei consilieri dau în judecată Consiliul Județean
Între timp, disputa administrativă se mută în instanță. La 9 iulie 2026, pe rolul Tribunalului Sibiu este înregistrat dosarul 1815/85/2026.
Obiectul dosarului este „anulare act administrativ”.
Reclamanții sunt:
Bogdan-Gheorghe Drașoveanu,
Ștefan-Lucian Cocă
Augustin Sava
Pârât este Consiliul Județean Sibiu.
Cei trei contestă hotărârea referitoare la dezmembrarea proprietății și au solicitat, în paralel, suspendarea executării acesteia.
Tribunalul Sibiu respinge suspendarea
Pe 4 septembrie 2026, Tribunalul Sibiu pronunță o primă soluție importantă.
Instanța: respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare formulată de cei trei reclamanți.
Totodată, Tribunalul respinge și solicitarea Consiliului Județean Sibiu privind obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată. Hotărârea asupra suspendării putea fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare.
Aici trebuie făcută o distincție importantă.
Respingerea suspendării nu înseamnă, prin ea însăși, că procesul privind anularea actului administrativ a fost soluționat definitiv în favoarea Consiliului Județean.
Dosarul este înregistrat cu obiectul „anulare act administrativ”, iar soluția din 4 septembrie consemnată public privește cererea de suspendare.
Ce cer acum cei trei prin recurs
După soluția Tribunalului, cei trei reclamanți au formulat recurs.
În documentul analizat de redacție, aceștia solicită schimbarea soluției privind suspendarea și cer oprirea efectelor HCJ 54/30.04.2026 până la soluționarea definitivă a litigiului privind anularea actului.
Argumentația lor pornește tocmai de la cronologia evenimentelor.
În esență, ei cer ca instanța să nu privească separat fiecare etapă, ci să analizeze succesiunea în ansamblu:
raport de evaluare în 2025 → documentație cadastrală → prima încercare de dezmembrare → adoptarea HCJ 54 → formarea lotului distinct → proiectul de închiriere pe 25 de ani.
Reclamanții susțin că această succesiune ridică semne de întrebare asupra modului în care a fost pregătită și adoptată hotărârea.
Consiliul Județean are dreptul să combată aceste argumente, iar legalitatea actului trebuie stabilită de instanță, nu de părțile aflate în proces.
De ce contează contractul de 25 de ani
Un alt argument din recurs privește caracterul reversibil al dezmembrării. Din perspectivă cadastrală, două proprietăți separate pot fi, în anumite condiții, alipite din nou.
Reclamanții susțin însă că situația s-ar fi complicat dacă proprietatea ar fi fost între timp închiriată unui terț pentru o perioadă îndelungată, iar proiectul administrației prevedea tocmai un contract pe 25 de ani.
Așadar, argumentul lor este că efectele unei eventuale valorificări ulterioare ar fi depășit simpla operațiune tehnică de dezmembrare.
Pe de altă parte, trebuie repetat:
Proiectul care includea această proprietate a fost retras, astfel că documentele analizate nu indică existența unui contract de închiriere încheiat pentru clădire.
Reclamanții spun că au sesizat și DNA – Recursul conține și o informație care trebuie tratată cu precauție.
Cei trei reclamanți susțin că au sesizat, în luna septembrie, Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba Iulia, în legătură cu împrejurările pe care le consideră relevante în această speță.
Depunerea unei sesizări nu dovedește existența unei infracțiuni, nu înseamnă că persoanele vizate sunt vinovate și nici nu demonstrează automat nelegalitatea hotărârii Consiliului Județean.
De asemenea, în lipsa unei confirmări oficiale suplimentare, existența unei sesizări nu trebuie echivalată cu existența unei acuzații penale formulate de procurori.
Inclusiv reclamanții fac această distincție în argumentația lor, ce rezultă din documente și ce rămâne de stabilit
Dincolo de pozițiile politice și juridice ale părților, există câteva fapte care pot fi așezate cronologic.
În septembrie 2025 exista raportul de evaluare. În februarie 2026, potrivit actelor invocate în recurs, existau deja demersuri cadastrale. În 26 martie, proiectul de dezmembrare ajunge în Consiliul Județean, dar este retras. În 30 aprilie, proiectul revine și este adoptat. În mai, proprietatea de 1.353 mp este individualizată cadastral.
În iunie, administrația pregătește un proiect concret pentru închirierea proprietății prin licitație, pentru o perioadă propusă de 25 de ani și cu o chirie minimă de aproximativ 4.560 de euro lunar.
În 25 iunie, proiectul ajunge în Consiliul Județean, dar este retras.
În 9 iulie, cei trei consilieri deschid procesul împotriva Consiliului Județean Sibiu. Dosarul are numărul 1815/85/2026 și ca obiect anularea unui act administrativ.
În 4 septembrie, Tribunalul Sibiu respinge cererea lor de suspendare.
Iar acum această soluție este contestată prin recurs, potrivit documentului transmis redacției.
Întrebările la care CJ Sibiu trebuie să ofere explicații
Cronologia nu demonstrează singură existența unei ilegalități, aceasta este o chestiune care aparține instanței, dar documentele lasă câteva întrebări de interes public.
Care a fost planul complet al Consiliului Județean pentru proprietatea de pe Pompeiu Onofreiu nr. 8 Sibiu?
De ce raportul de evaluare a fost întocmit încă din 2025 și ce informații din acesta au avut consilierii la dispoziție atunci când au votat dezmembrarea?
De ce proiectul a fost retras în martie și readus pentru adoptare în aprilie?
De ce, la numai câteva săptămâni după individualizarea lotului, proprietatea apare într-un proiect de închiriere pentru 25 de ani?
Și, poate cel mai important în acest moment:
De ce a fost ulterior eliminată clădirea din proiectul de închiriere și ce intenționează acum Consiliul Județean Sibiu să facă cu această proprietate publică?
Aceste întrebări nu stabilesc vinovății însă, ele rezultă din succesiunea documentelor și dintr-un litigiu care se află în fața instanțelor.
Procesul continuă
În evidențele publice, dosarul 1815/85/2026 este un dosar de contencios administrativ, înregistrat la Tribunalul Sibiu pe 9 iulie 2026, cu obiectul „anulare act administrativ”. Părțile sunt cei trei reclamanți și Consiliul Județean Sibiu.
Soluția din 4 septembrie a vizat cererea de suspendare și a fost una nefavorabilă reclamanților.
Prin urmare, până la soluționarea definitivă a litigiului, trebuie făcută diferența între faptele demonstrate de documente, argumentele formulate de cei trei reclamanți și ceea ce va stabili instanța.
Cert este însă traseul administrativ:
O proprietate publică a fost evaluată, dezmembrată și individualizată, după care a fost inclusă într-un proiect concret de închiriere pe termen lung. Proiectul de închiriere a fost retras, proprietatea a fost ulterior scoasă din acel pachet, iar hotărârea care a făcut posibilă dezmembrarea a ajuns în justiție.
📢 ZIUA ONLINE – Presa care nu vă cere voie
🖊 Scriu pentru cei abuzați și pentru adevăr.le
📩 Dacă ai imagini sau informații care pot deveni o știre?
Trimite-ne un mesaj pe WatsApp: 0742.566.653
🌐 ziuaonline.com – Anchete jurnalistice
📌 Facebook: facebook.com/ziuaonlinesb
✍ Material realizat și asumat de Jurnalist Durbaca Dragoș.
