Juristul Claudiu Ștefan anunță triumfal că ar fi „demolat” numirea lui Gheorghe Huja ca administrator public al Orașului Cisnădie.
Numai că, dincolo de metafore cu „paloșul legii”, Codul administrativ conține două cuvinte pe care orice analiză serioasă trebuie să le explice: „de regulă”.
În administrația publică, dreptatea nu se stabilește prin majuscule, emoticoane, „BREAKING NEWS” și autoproclamarea victoriei ci se stabilește prin acte, texte de lege și, atunci când există un litigiu, prin hotărârile instanțelor.
Scandal cu iz USR-ist marca Claudiu Ștefan
În scandalul provocat în jurul revenirii fostului primar Gheorghe Huja în administrația Cisnădiei, tocmai textul legii merită citit înainte de proclamarea unui învingător.
Juristul Claudiu Ștefan susține public că Gheorghe Huja „nu are studii pentru a ocupa funcția de administrator public” și prezintă situația ca pe demonstrarea unei presupuse ilegalități a primarului Mircea Orlățan.
Problema este că legea nu spune ceea ce lasă această formulare să se înțeleagă.
Ce spune, de fapt, articolul 244 din Codul administrativ
Forma actuală a OUG nr. 57/2019, publicată pe Portalul Legislativ, prevede la art. 244 alin. (2):
„Persoanele care pot ocupa funcția de administrator public, de regulă, trebuie să fi absolvit studii superioare economice, administrative, tehnice sau juridice.”
Cele două cuvinte – „de regulă” – există în lege și nu au fost adăugate de primarul Orlățan, de Huja și nici de vreo publicație.
Prin urmare, afirmația categorică potrivit căreia simpla lipsă a uneia dintre diplomele enumerate ar face, prin ea însăși, imposibilă ocuparea funcției nu rezultă textual din art. 244 alin. (2).
Asta nu înseamnă nici contrariul:
fiindcă orice persoană fără studiile respective poate fi numită automat și în orice condiții. Legalitatea unei numiri concrete trebuie analizată prin raportare la întregul dosar administrativ, la dispoziția de numire, contractul de management, cerințele aplicabile și eventualele acte locale.
Dar între această analiză juridică și sentința pronunțată pe Facebook înainte de prezentarea tuturor actelor este o diferență considerabilă.
Mai există o problemă: despre ce „numire abuzivă” vorbim?
Situația este cu atât mai interesantă cu cât informațiile publice din 25 septembrie arătau că dispoziția de numire a lui Gheorghe Huja ca administrator public nu fusese încă emisă. Turnul Sfatului relata că era analizată inclusiv varianta încadrării sale drept consilier personal al primarului.
Pe 21 septembrie, primarul anunțase public intenția ca Huja să ocupe poziția de administrator public, iar presa locală relatase anunțul în acest sens.
Dacă până la momentul acuzațiilor nu exista încă dispoziția administrativă de numire, apare o întrebare elementară pentru orice jurist:
Ce act administrativ concret a fost „demolat” Claudiu Ștefan?
Un anunț politic poate fi criticat, o intenție poate fi contestată, o soluție juridică preconizată poate fi analizată, însă ilegalitatea unui act administrativ se discută, în primul rând, pornind de la actul respectiv și de la temeiurile sale.
CCR 427/2023: mai puține artificii, mai multă precizie
În materialul juridic invocat în apărarea posibilității numirii este menționată și Decizia Curții Constituționale nr. 427/2023.
Aici lucrurile trebuie spuse exact, inclusiv atunci când nu convin uneia dintre tabere.
Curtea a reprodus în decizie art. 244 alin. (2), inclusiv formularea „de regulă”, și a analizat regimul juridic al administratorului public. Dar speța respectivă privea problema unui contract încheiat anterior pe durată nedeterminată și trecerea la regimul prevăzut de Codul administrativ. La final, CCR a respins excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă.
Așadar, Decizia 427/2023 nu trebuie transformată într-o hotărâre prin care CCR ar fi stabilit că experiența unui fost primar înlocuiește automat diploma universitară. Nu acesta este dispozitivul deciziei.
Dar nici nu poate fi folosită pentru a șterge din Codul administrativ expresia „de regulă”.
Investigația jurnalistică are obligația să spună ambele lucruri
20 de ani de administrație nu sunt o diplomă, dar nici două cuvinte din lege nu pot fi făcute dispărute.
În cazul lui Gheorghe Huja, discuția juridică serioasă trebuie purtată tocmai aici.
Experiența administrativă, mandatele exercitate și atribuțiile de conducere nu se transformă magic într-o diplomă de studii superioare.
Dar nici art. 244 alin. (2) nu poate fi rescris din:
„de regulă, trebuie să fi absolvit studii superioare…”
în:
„este obligatoriu, fără nicio excepție, să fi absolvit studii superioare…”
Portalul Legislativ oficial păstrează și în forma actualizată exact sintagma „de regulă”
Cine susține că, juridic, această formulare instituie totuși o condiție absolută are tot dreptul să-și argumenteze interpretarea. Dar atunci trebuie să prezinte temeiul juridic și jurisprudența care transformă această formulare într-o interdicție categorică, nu să prezinte interpretarea proprie drept verdict definitiv.
„Numai un Claudiu Ștefan poate să blocheze…” – Drept sau spectacol?
Postarea atribuită juristului trece însă repede de la argument juridic la spectacol personal.
„Numai un Ștefan poate să blocheze revenirea lui Huja”, „le-a pus mari probleme”, „dă mari fiori pe spinare” – asemenea formule pot aduna reacții pe rețelele sociale.
Ele nu țin loc de demonstrație juridică sau poate ține loc pentru naivii needucați și nedocumentați
Un jurist al unei instituții publice are, desigur, dreptul la opinii și la exprimare în limitele legii. Dar când cineva își construiește public imaginea de unic apărător al legalității, standardul firesc devine mai ridicat: arată articolul, actul, procedura încălcată și consecința juridică. Restul este retorică.
Pentru cei ce nu știu sau merg după fentă, legalitatea administrației Cisnădiei nu se stabilește după cine are postarea cu cele mai multe semne de exclamare.
Și încă o întrebare pe care o investigație serioasă trebuie să o pună
Dacă Primăria Cisnădie modifică organigrama sau transformă un post pentru a permite angajarea unei anumite persoane, acest lucru trebuie analizat separat și pe documente.
Aici critica lui Claudiu Ștefan ridică o întrebare legitimă:
Care este justificarea administrativă a modificării organigramei și este ea fundamentată de nevoile instituției?
Această întrebare nu trebuie ascunsă doar pentru că există un conflict public.
Dar nici răspunsul nu poate fi inventat înainte de votul Consiliului Local din 30 septembrie și înainte de examinarea proiectului de hotărâre, a referatului de aprobare, a raportului de specialitate și a noii organigrame.
Asta separă investigația de propagandă – documentele înaintea verdictului
În concluzie, „paloșul” poate rămâne în teacă și să deschidem Codul Administrati.
Claudiu Ștefan poate critica primarul, poate contesta o eventuală numire, poate sesiza instituțiile competente și poate susține în fața unei instanțe că interpretarea sa este cea corectă.
Mircea Orlățan și Gheorghe Huja, la rândul lor, trebuie să poată explica public și documentat temeiul juridic al oricărei formule administrative pe care o aleg, dar nimeni nu primește monopol asupra „legii și dreptății” printr-o postare pe Facebook.
Deocamdată, un fapt este verificabil:
Art. 244 alin. (2) din Codul administrativ nu spune pur și simplu că administratorul public „trebuie obligatoriu să aibă studii superioare” și spune „de regulă”.
Un alt fapt este la fel de important:
CCR 427/2023 nu a pronunțat verdictul că experiența administrativă echivalează juridic, în orice situație, lipsa studiilor superioare.
Între aceste două repere există adevărata dezbatere juridică.
Restul, „demolări”, „fiori pe spinare”, „paloșe” și autoproclamări de victorie, poate fi bun pentru spectacolul cu care ne-a obișnuit o anumită formațiune politică.
În atenția celor care se dau smei pe Facebook, pentru legalitate sunt necesare documente.
📢 ZIUA ONLINE – Presa care nu vă cere voie
🖊 Scriu pentru cei abuzați și pentru adevăr.le
📩 Dacă ai imagini sau informații care pot deveni o știre?
Trimite-ne un mesaj pe WatsApp: 0742.566.653
🌐 ziuaonline.com – Anchete jurnalistice
📌 Facebook: facebook.com/ziuaonlinesb
✍ Material realizat și asumat de Jurnalist Durbaca Dragoș.
